Își pierde mama și cei doi frați într-un naufragiu.Pe tată îl pierde mai târziu, în timp ce își caută soția și fiii.
La vârstă de 24 de ani, Sfântul Clement decide să plece să-și caute părinții și frații.
Este momentul când îl întâlnește pe Sfântul Barnaba și pe frații săi deveniți ucenicii Sfântului Petru.
Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu își va întâlni și părinții.
Clement este hirotonit episcop în Roma, după Lin și Anaclet, înainte că Petru să fie răstignit de către Nero. A convertit la creștinism mulți necredincioși. Potrivit Sinaxarului, într-un an, de Paști, a botezat patru sute douăzeci și patru de oameni, toți de neam mare.
Pentru că nu slujește zeilor, va fi supus la multe chinuri în vremea împăratului Domițian (81-96) și ucis în anul 101, în timpul împăratului Traian (98-117).
I s-a legat de grumaji o ancora de fier și a fost aruncat în mare. Așa va trece la cele veșnice Sfântul Clement. În fiecare an, la pomenirea sfântului, apă se depărtează de mal până la locul în care el și-a dat duhul, oferindu-le creștinilor posibilitatea de a ajunge la el pe uscat.
Odată, în ziua cinstirii sale, un copil a fost uitat de părinți în locul din mare prefăcut în uscat. În anul următor, când marea s-a retras din nou, părinții au găsit copilul sănătos, lângă mormântul sfântului. Întrebat cum s-a hrănit și cum a fost păzit nevătămat, au aflat de la el că a fost hrănit de sfântul care zăcea acolo.
Dintre toate operele puse sub numele Sfântului Clement, numai una este autentică, și anume „Scrisoarea I către Corinteni”.
Este o opera care se păstrează în limba greacă, latină, siriacă și coptă. Este recunoscut că autor al acesteia de istoricii Eusebiu și Ieronim și de episcopul Dionisie al Corintului (pe la 170), într-o scrisoare adresată episcopului Soter al Romei.
Sursa: crestinortodox.ro