De Samhain, hidromelul curgea în valuri, se mânca pe săturate, druizii făceau predicții pentru iarna care urma să vină și aveau loc sacrificii rituale. Sărbătoarea păgână dura șapte zile, celebrând deopotrivă anul nou cât și spiritele celor morți.
Creștinismul a bulversat tradițiile celtice, care au rămas totuși puternice. În secolul IX, Papa Grigorie al IV-lea fixează sărbătoarea Tuturor Sfinților pe data de 1 noiembrie.
(În lumea ortodoxă, sărbătoarea Tuturor Sfinților este prăznuită în prima duminică după Rusalii.)
Numele de „Halloween” ar fi contras din expresia „All Hallows Eve”, care înseamnă „Ajunul Tuturor Sfinților”. De aceea a fost așezată pe 31 octombrie. Situată la cumpăna dintre anul care se încheia și cel care urma, această sărbătoare era văzută ca un portal magic între lumea celor vii și a celor morți.
În Evul Mediu, a apărut tradiția vizitei urătorilor deghizați, care propuneau cântece și glume în schimbul dulciurilor.
Mai ales prin intermediul celor peste două milioane de irlandezi emigranți, care au fugit de foametea cumplită din 1845, sărbătoarea (foarte populară în Irlanda, așa cum vom vedea mai jos) a ajuns și în Statele Unite. Americanii și-au apropriat-o cu entuziasm, adaptând-o.
Irlandezii aveau obiceiul de a sculpta un nap în formă de față de om amenințătoare, plasând înăuntru o lumânare, pentru a face un felinar, ca în legenda lui Jack O'Lantern. Americanii au înlocuit napul cu dovleacul, pentru simplul motiv că napii erau prea puțin cultivați peste Ocean. Bașca, dovleacul este mai mare și, deci, mai ușor de sculptat.
Ca și alte sărbători, Halloween s-a transformat cu timpul într-o uriașă afacere: în Statele Unite, aduce câștiguri totale de 8 miliarde de dolari anual!
Legenda lui Jack O'Lantern
În Irlanda trăia un fierat cărpănos și bețiv pe nume Jack. Într-o seară, în timp ce bea ca de obicei la cârciuma sa favorită, la el a venit Dracul pentru a-i cere sufletul. Jack a acceptat cu condiția ca Necuratul să-i facă cinste cu încă un rând de băutură.
Dracul a acceptat și s-a transformat într-o monedă de șase penny pentru a plăti. Jack a apucat banul și l-a strecurat în punga sa de piele pe care era brodată o cruce din fir de argint.
Prins în capcană, Diavolul s-a văzut nevoit să accepte cererea fierarului, dându-i un răgaz de zece ani suplimentari, înainte de a-i preda sufletul.
După zece ani, Necuratul s-a prezentat pentru a-și lua ce i se promisese. Dar Jack i-a cerut o ultimă favoare: ca Dracul să îi culeagă un măr înainte de a-l lua cu el.
Dracul a fost de acord și s-a urcat în pom. Atunci Jack și-a scos cuțitul și a crestat pe coaja pomului o cruce, prinzându-l iar în capcană pe Diavol. Jack i-a propus să-i redea libertatea cu condiția să nu se mai întoarcă niciodată. Neavând de ales, a acceptat, iar jack a șters crucea.
Când a murit într-o zi de 1 noiembrie, fierarul nu a fost primit în Rai din cauza multelor sale păcate. Însă nici în Iad nu putea merge, din cauza cuvântului dat de Diavol.
Așa că sufletul sărmanului Jack a rămas să bântuie singur în întuneric, între cele două lumi.
În batjocură, Dracul i-a făcut cadou un tăciune aprins pentru a-și lumina drumul. Iar Jack a luat un nap, l-a golit de miez și a pus tăciunele în el, pentru a-l proteja să nu se stingă.
De atunci, acestui suflet fără odihnă i s-a spus Jack O'Lantern, iar acesta apare în fiecare an, în ajunul morții sale.
