După terminarea studiilor a lucrat la construcţia căii ferate Cottbus – Frankfurt-am-Order. Inginerul Anghel Saligny s-a născut la 19 aprilie 1854, la Şerbăneşti, judeţul Galaţi. Şi-a făcut studiile gimnaziale la Focşani, apoi studiile liceale la Potsdam.
După ce revine în ţară, în 1876, este numit inginer la Serviciul de Poduri şi Şosele, lucrând la construcţia căii ferate Ploieşti-Predeal, iar în 1881 este numit director adjunct în cadrul aceluiaşi Serviciu şi îi este încredinţată executarea liniilor ferate Adjud-Târgu Ocna şi Bârlad-Vaslui.
În 1883 a fost numit în serviciul nou creat de poduri şi căi ferate, construind numeroase poduri metalice, între care se distinge cel de la Cosmeşti, peste Siret, cel dintâi mare pod proiectat (pod dublu de şosea şi cale ferată de 430 m lungime), realizat în 1888, lucrare care l-a consacrat ca un remarcabil constructor de poduri.
Soluţii originale
A fost şi şef al Serviciului de Docuri (1884-1901), perioadă în care a construit docurile şi antrepozitele din porturile Brăila şi Galaţi, elaborând soluţii originale atât pentru fundarea cheiurilor şi bazinelor, cât şi pentru construcţia silozurilor de cereale executate, pentru prima oară în lume, din prefabricate din beton armat. În 1886 a proiectat şi a condus lucrările de execuţie ale primelor poduri metalice cu console fără culee pe linia ferată Filiaşi-Târgu Jiu.
Proiectul care l-a băgat în istorie
În 1887 i s-a încredinţat conducerea Serviciului Studiilor Liniilor Feteşti-Cernavodă. Principala sa operă în cadrul marelui complex feroviar Feteşti-Cernavodă a constituit-o podul peste Dunăre de la Cernavodă, pe atunci cel mai lung pod din Europa şi al treilea din lume. Proiectul din 1888 al acestui pod aducea două inovaţii esenţiale, anume sistemul de grinzi cu console pentru suprastructura podului şi folosirea oţelului moale, în locul fierului pudlat, pentru tabliere.
