Regele Harald a declarat că, alături de soţia sa, regina Sonja, a primit cu „multă tristeţe” vestea despre moartea lui Ari Behn.
„Ari a fost timp de mulţi ani o parte importantă a familiei noastre şi avem amintiri dragi şi pline de căldură despre el”, se arată într-o declaraţie a Curţii regale norvegiene.
Regele a transmis, de asemenea, condoleanţe părinţilor lui Behn şi rudelor acestuia.
Şi prim-ministrul Norvegiei, Erna Solberg, s-a numărat printre cei care au transmis condoleanţe, conform agenţiei de presă norvegiene NTB.
Prințesa
Martha Louise, în vârstă de 48 ani, este a patra pe linia succesiunii la tronul Norvegiei.
Agentul literar al lui Ari Behn, Geir Hakonsund, a dat publicităţii un comunicat în numele familiei scriitorului în care anunţă că Behn, în vârstă de 47 de ani, „şi-a luat viaţa” şi că familia acestuia doreşte să îi fie respectată intimitatea.
Ari Behn şi Martha Louise s-au căsătorit în 2002, la un an după logodnă. Cuplul a divorţat în 2016.
Deţineau împreună custodia celor trei fiice: Maud Angelica (16 ani), Leah Isadora (14 ani) şi Emma Tallulah (11 ani).
Viața și cariera lui Ari Behn
Născut în Arhus (Denmarca), Ari Behn a crescut în Moss, la sud de Oslo.
Scriitorul a debutat în 1999 cu o culegere de povestiri intitulată „‘Trist som faen” (Trist ca iadul).
Opera sa literară mai cuprinde trei romane şi piese de teatru.
Pe lângă activitatea literară, Ari Behn picta.
Împreună cu fosta soţie a scris o carte despre căsătoria lor, intitulată „‘Fra hjerte til hjerte” (De la inimă la inimă”).
Ultimul său roman „Inferno”, publicat în 2018, relatează lupta scriitorului cu tulburările de natură mintală.
Sursa foto: www.royalcentral.co.uk
-
Bărbatul Drakarul în care a fost înmormântat bărbatul avea 9 – 10 metri lungime şi conţinea şi un scut, o suliţă şi o sabie cu un singur tăiş. ”Stilul săbiilor s-a schimbat de la un secol la altul, ceea ce înseamnă că putem data cu certitudine acest mormânt ca aparţinând secolului VIII, în plină Perioadă Merovingiană în nordul Europei”, conform lui Raymond Sauvage. La înmormântarea femeii, vikingii au escavat cu grijă mormântul bărbatului din secolul anterior şi au plasat drakarul mai mic al femeii în vasul de luptă mai mare şi apoi le-au îngropat din nou pe amândouă. Marcarea teritoriului ”Este rezonabil să ne gândim că cei doi au fost îngropaţi împreună pentru a marca proprietatea unei familii asupra acestor pământuri, într-o societate căreia, în general, nu-i plăcea să scrie astfel de lucruri”, conform lui Sauvage. Echipa de arheologi a descoperit această necropolă într-un teren agricol din regiunea Skeiet, în centrul Norvegiei. În Evul Mediu, legea vikingă îi solicita familiei care dorea să-şi păstreze pământurile să demonstreze că a avut în posesie respectivele pământuri timp de cel puţin cinci generaţii. Astfel, familiile vikinge care îşi îngropau morţii, ştiau exact unde se află îngropaţi strămoşii lor, pe terenul aflat în proprietate. Alte surprize? Cele două drakare funerare se află la marginea unei movile în care s-ar putea afla şi alte morminte vikinge. Anii în care s-a practicat agricultura în acest perimetru au dus la surparea şi nivelarea unei porţiuni importante din movilă, iar arheologii bănuiesc că ar mai putea găsi artefacte vikinge împrăştiate în perimetru. ”Deocamdată am descoperit o broşă din era Merovingiană, ceea ce indică faptul că acest gorgan a adăpostit mormântul unei femei de vază din societatea vikingă. Este o perioadă fascinantă din istoria scandinavă, din care dispunem de foarte puţine descoperiri arheologice”, a mai precizat Sauvage.
