Asasinarea fostului premier suedez (1969-1976; 1982-1986) şi lider al Partidului Social Democrat Suedez (SAP), Olof Palme, a reprezentat primul eveniment de acest gen din istoria modernă a Suediei şi primul asasinat al unui lider naţional de la Gustav III (1746-1792) încoace.
În seara zilei de 28 februarie 1986, Olof Palme, preşedinte al Partidului Social Democrat Suedez, şi soţia sa, Lisbet, se întorceau acasă, pe jos, fără gardă personală, după ce au fost la film, la Cinematograful Grand, din centrul Stockholmului.
La ora 23.21, la intersecţia străzilor Sveavagen şi Tunnelgatan, Olof Palme este rănit mortal de un glonţ în spate, iar soţia sa este rănită, de către un necunoscut care a fugit.
Olof Palme a decedat imediat, însă a fost transportat la Spitalul Sabbatsberg, pentru a se constata decesul, scrie Agerpres.
În dimineaţa zilei de 29 februarie 1986, Regele Carl al XVI-lea Gustav, care se afla la munte, se întoarce la Stockholm, iar prefectul poliţiei din regiunea Stockholm se întoarce din Dalecarlie.
La rândul său, preşedintele Parlamentului, Ingemund Bengtsson, revine din Spania şi dizolvă Guvernul, cerându-le miniştrilor să rămână în funcţii pentru a gestiona treburile curente.
În aceeaşi zi, conducerea SAP îl alege prim-secretar interimar în locul lui Olof Palme pe Ingvar Carlsson.
În iulie 1989, Christer Pettersson a fost condamnat pentru crimă la închisoare pe viaţă.
Cu toate acestea, condamnarea a fost anulată într-o curte de apel, în octombrie, pe motiv că nu a fost descoperită nicio armă sau motiv de crimă. Ancheta asupra uciderii a continuat în deceniile care au urmat.
Procurorul şef al Suediei, Krister Petersson, a declarat, în iunie 2020, închiderea cazului fiindcă suspectul principal, Stig Engstrom, a decedat în anul 2000.
Sven Olof Joachim Palme, fost premier al Suediei (1969-1976; 1982-1986) şi preşedinte al Partidului Social-Democrat Suedez (1968-1986), s-a născut la 30 ianuarie 1927.
A absolvit Colegiul Kenyon din Statele Unite (1948) şi Facultatea de Drept, la Universitatea din Stockholm (1951).
A fost şef al secretariatului Guvernului condus de Tage Erlander (începând cu 1953), ministru fără portofoliu (1963-1965), ministrul al Comunicaţiilor (1965-1967) şi ministru al Educaţiei (începând cu 1967), în timpul aceluiaşi prim-ministru.
A fost prim-ministru al Suediei (1969-1976, 1982-1986).
Devenind membru al Partidului Social-Democrat Suedez încă din anii 1950, a condus această formaţiune din 1969 până la moartea sa, în 1986.
În plan extern, Olof Palme s-a remarcat prin opoziţia faţă de Războiul din Vietnam, faţă de apartheid şi faţă de proliferarea armelor nucleare, în timp ce în plan intern a introdus aşa-numitele fonduri salariale, nişte fonduri de investiţie colective, alimentate din impozite şi destinate răscumpărării capitalului privat.
Aceste fonduri aveau să fie desfiinţate în 1991.
În 1987, a fost instituit Premiul Olof Palme pentru drepturile omului, care recompensează anual pe acele personalităţi ale căror acţiuni se înscriu în spiritul valorilor pe care fostul ministru suedez le-a promovat.
Premiul constă în acordarea sumei de 75.000 de dolari.
