Evenimentul Istoric > Articole online > România regală > Fiul domniței Aglae care s-a întrebat: Pentru ce s-au răsculat ţăranii la 1907?
Articole online

Fiul domniței Aglae care s-a întrebat: Pentru ce s-au răsculat ţăranii la 1907?

A studiat în oraşul natal, apoi la Geneva, la Toulouse şi la Paris.

Prozatorul şi memorialistul Radu Rosetti s-a născut la Iaşi, la 14 septembrie 1853,

Studiile și le-a făcut în Elveția și Franța, a obținut bacalaureatul în științe în 1873.

Întors în țară după moartea tatălui său (decedat în 1872), Radu Rosetti va prelua moșia de la Căiuți.

În 1888 este nevoit să înstrăineze moșia și se mută la Târgu Ocna, în fosta casă a lui Costache Negri, apoi la Bacău.

S-a căsătorit la 9 iulie 1876 cu Smaranda (Emma) Bogdan.

Împreună au avut 4 copii: Radu (istoric, general), Henri (licențiat în drept), Eugeniu (ziarist, călător pasionat) și Magdalena (căsătorită Beldiman).

A avut o carieră politică scurtă, fiind prefect de Roman (1889) și Brăila (octombrie 1892), deputat în mai multe legislaturi (în aprilie 1891 a devenit deputat de Fălciu în Colegiul III), director general al închisorilor (1895), director al departamentului „Lucrări speciale și istorice” în Ministerul de Externe, membru în delegația pentru stabilirea frontierelor cu Ungaria.

Bun povestitor, fin, ironic și cu umor a publicat studii de istorie, genealogie, istorie socială, comentarii politice și pagini de literatură în volume și în prestigioase publicații ale vremii.

„Cu paloșul”, romanul său de debut, s-a bucurat de un mare succes de public, fiind premiat în 1906 de către Academia Română

A publicat studiile istorice „Cronica Bohotinului” şi „Despre unguri şi episcopiile catolice din Moldova” (1905), „Despre originea şi transformările clasei stăpânitoare din Moldova”, două lucrări fundamentale de istorie: „Pentru ce s-au răsculat ţăranii?” şi „Pământul, sătenii şi stăpânii în Moldova” (1907).

Printre povestirile istorice pe care le-a scris se numără: „Cu paloşul” (1905), „Păcatele slugerului” (1912), „Poveşti moldoveneşti” (1920), „Alte poveşti moldoveneşti” (1921). Memorialistica sa este reprezentată de volumele de „Amintiri (Ce-am auzit de la alţii)”, „Amintiri din copilărie”, „Amintiri din prima tinereţe”, care constituie remarcabile tablouri de epocă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

A murit la Bucureşti, în ziua de 12 februarie 1926.

 

Registration

Aici iti poti reseta parola