Profesorul Dorin Mihail Popescu, cercetător la Institutul de Matematică Simion Stoilow al Academiei Bucureşti, a fost unul dintre puţinii privilegiaţi care au avut şansa de a o cunoaşte bine pe Zoia Ceauşescu, fiica fostului dictator Nicolae Ceauşescu.
Provenind dintr-o familie cu „origini nesănătoase”, Dorin Mihail Popescu a reuşit cumva să-şi croiască drumul într-o Epocă de Aur în care trecutul conta enorm în evoluţia profesională a indivizilor. La un moment dat.
Înainte de 1989, Zoia ajunsese șefa secției de matematică de la INCREST (Institutul pentru Creație Științifică și Tehnică) și aşa a cunoscut-o matematicianul.
Nu promovai nici dacă aveai dosarul bun
„ziuadeconstanta: Cariera universitară era ceea ce va doreați?
Dorin Popescu: Am stat asistent la universitate și mi-am dat seama că nu mai am cum să promovez. Așa erau vremurile, nu promovau nici alții, care aveau dosare foarte bune. M-am retras la Institutul de Matematică, condus de Zoia Ceaușescu.
Am avut un climat bun, în care eram liber. Puteam lucra și asta era important. Institutul era numit «cimitirul elefanților». Zoia a fost bine intenționată în prima parte a carierei la Institut. Ne-a lăsat în pace, puteam lucra în liniște.
Chiar dacă era pasiunea ei, era greu să facă matematică fiind fiica cui era. Ea avea un alt regim. Cu greutate am prins, în acea perioada, o bursă la Princeton. Am stat șase luni acolo, chiar dacă am avut dubii că mă vor lăsa să plec. Asta se întâmplă în 1980.
Războiul dintre Elena Ceauşescu şi Zoia
zdc: – Certurile din familia Ceaușescu afectau activitatea Institutului?
D.P.: La Institut erau toate bune, însă mai existau momente când se supăra mama (n.r. Elena Ceaușescu) pe fiică și din cauza asta ni se închideau nouă plecările. Nu mai ieșeam nici în Est, măcar. Deja noi ne suparăsem, nu mai era atmosferă bună.
Am obținut la un moment dat o bursă și nu m-a lăsat să plec la ea, iar la sfârșitul lui ’88 am simțit că nu se mai poate. În ’90 am reluat treaba, dar mai greu.
Zoia şi Elena Ceauşescu
Cum era Zoia Ceaușescu?
D.P.: Era o fată foarte deșteaptă și muncitoare. Însă, când ai totul de-a gata și un grup de prieteni cum avea ea… se mai schimbă situația. Cu vremea s-a mai schimbat. Institutul a fost modul ei de a se revoltă împotriva părinților ei.
Însă, pentru noi, Zoia a fost un noroc. Biblioteca noastră mai primea reviste și cărți, noi mai plecăm în străinătate. A avut o contribuție mare, pentru că mai aveam unele facilități. Am făcut multe lucrări in perioada aia, pentru că am avut climatul potrivit”, se arată în interviul publicat pe ziuadeconstanta.ro.
CV-UL lui Dorin Mihail Popescu
„Grad Ştiinţific: Licenţiat în Matematică, Univ. Bucureşti 1969, Doctor în Matematică, Univ. Bucureşti 1974. Domenii de cercetare: Algebra Comutativă, Combinatorică in Algebră Comutativă, Geometrie Algebrică. Teme principale de cercetare: Aproximare Artin, Module maximale Cohen-Macaulay, Ideale monomiale în inele de polinoame.
Dorin Mihail Popescu
Experienţa profesională:
– Cercetător Ştiinţific I, Institutul de Matematică al Academiei Române, Bucureşti, 1993 – prezent;
– Profesor univ. la Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea din Bucureşti, 1993 – 2011 şi Şef al Catedrei ” Geometrie Complexă,
Topologie si Algebră Computaţională în perioada 2008-2009;
– Conferenţiar univ. la Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea din Bucureşti, 1991-1993;
– Cercetător principal II, Institutul de Matematică al Academiei Române, Bucureşti, 1990-1993;
– Cercetător principal III, Institutul Naţional pentru Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică, Bucureşti, 1979-1990;
– Asistent univ. la Facultatea de Matematică, Universitatea din Bucureşti, 1969-1979”, se arată doctorat.unibuc.ro
