Prezentat mereu în istoriografia noastră ca fiind magnatul industriei românești interbelice, milionarul Nicolae Malaxa şi-a început cariera în România, după absolvirea Facultăţii de Construcţii din Bucureşti, prin deschiderea unui mic atelier de reparaţii de vagoane de cale ferată.
El şi-a făcut o mare avere mituind funcţionari de la Căile Ferate, după care a început să producă arme şi muniţii.
Într-un documentar realizat de o sursă autorizată a SSI-ului, în anul 1946, despre camarila regală, N. Malaxa era prezentat ca fiind unul dintre cei mai periculoşi membri ai camarilei lui Carol al II-lea, care acumulase avere prin manevre complet necinstite, interesând materialiceşte prin corupţie demnitarii români.
Pe langă numeroasele actiuni ale sale, Malaxa este cel care l-a sustinut pe ex. regele Mihai în acțiunile sale îndreptate împotriva regimului democratic din țara noastră.
Astfel în 1948, Malaxa în întâlnirile ce le avea cu fostul rege îl subvenționa pentru ca acesta să-și poată îndeplini planurile sale mârșave. Mai multe despre planurile strategice ale milionarului în revista Evenimentul Istoric, numărul de august, la punctele de difuzare ale presei și online pe www.agoramag.ro.
De asemenea, în noul număr al revistei Evenimentul Istoric, demontăm mitul lui Vasile Roaită și parcursul acestuia de la legionar la eroul comuniștilor.
La începutul anului 1933, pe fondul crizei economice mondiale, guvernul introduce curbele de sacrificiu, reducând salariile bugetarilor cu 25%, pe o perioadă de trei luni (ianuarie-martie). Această măsură de austeritate a instituit greva în rândul muncitorilor.
A doua zi forțele de ordine au primit ordin să tragă în greviști și să pună capăt revoltei muncitorești. Au murit 7 oameni, printre care și Vasile Roaită, cel care avea mai tarziu avea sa devină eroul martir al clasei muncitoare.
Conform propagandei oficiale, tânărul muncitor a murit trăgând sirena, semnalându-le colegilor pătrunderea poliției și armatei în uzinele „Grivița”.
Gheorghe Gheorghiu-Dej impune cultul lui Roaită motivând, colegilor de partid, că „un erou mort era mult mai util decât unul viu”. Vasile Roaită a fost cel care a tras semnalul de alarma sau a fost doar o invenție? Află deznodământul dintr-un material amplu în ediția de august a revistei Evenimentul Istoric.
Totodată, ai posibilitatea de a descoperi mai multe despre modalitatea prin care sovieticii au încercat să umilească Armata Română la eliberarea Budapestei.
Cooperarea militară cu Armata Roșie a însemnat pentru Armata Română participarea pe principalul teatru de operații militare al celui de-al Doilea Război Mondial, care au adus contribuția decisivă la zdrobirea fascismului german și la terminarea victorioasă a războiului în Europa.
Relațiile pe câmpul de luptă dintre Armata Română și Armata Roșie în cadrul operațiilor militare de cucerire a Budapestei au fost influențate în mare măsură de acțiunea comandamentului Frontului 2 Ucrainean care și-a subordonat toate marile unități operative române fără să precizeze modalitățile de cooperare în luptă.
Pentru o înțelegere în profunzime a concepției comandamentului român în pregătirea și desfășurarea operației „Budapesta” citiți articolul pe larg în revista Evenimentul Istoric nr. 30, disponibilă la punctele de difuzare a presei sau online pe www.agoramag.ro , în secțiunea Reviste!
Nu ratați nici concursurile Evenimentul Istoric prin care puteți câștiga abonamente. Detalii aici: https://evz.ro/concurs-evenimentul-istoric-citeste-raspunde-castiga-13.html
Dacă vrei să colecționezi revista, te invităm să te abonezi! Poți opta pentru un abonament în varianta print, accesând https://agoramag.ro/abonamente/abonamente-evenimentul-istoric sau poți să te bucuri de versiunea online a revistei, direct pe tableta, computerul sau telefonul tău, accesând https://agoramag.ro/abonamente/abonamente-evenimentul-istoric?product_id=441.
