Evenimentul s-a produs pe 19 iulie 1957. Cinci ofițeri ai US Air Force și un operator (care nu a fost voluntar) au așteptat explozia nucleară de deasupra capetelor lor într-o zonă din deșert aituatî la circa o sută de kilometri de Las Vegas.
Au avut lângă ei și o plăcuță pe care scria: „Punctul Zero – Populație 5”.
Deasupra lor, a trecut o pereche de avioane F-89: unul dintre ele a lansat o rachetă nucleară adevărată, cu o mare putere de distrugere, de 2 kilotone.
Însă bărbații de dedesubt nu par tulburați. Ei așteaptă liniștiți în timp ce are loc numărătoarea inversă. Apoi, la circa 6.000 de metri deasupra lor, bomba explodează.
Unul dintre bărbați, purtând ochelari de soare, își ridică privirea în sus și pare că se minunează de ceea ce vede. În timpul acesta, pe înregistrarea evenimentului se aude vocea unui reporter care strigă: „Colinele vibrează! Este formidabil!” Apoi adaugă entuziasmat: „Nu a fost un tir perfect?”
Un alt reporter îi împărtășește regretul că alte persoane nu au putut fi martore la eveniment.
Imaginile acestea există în arhivele guvernamentale americane și au fost înregistrate de US Air Force. Ideea testului era de a demonstra că atunci când au loc la înălțimi mari exploziile nucleare nu sunt atât de periculoase pe cât se credea.
De aceea, cei cinci s-au oferit voluntari: ei credeau în această teorie, scrie Vintage News.
Ce s-a întâmplat cu voluntarii, după explozie?
Colonelul Sidney C. Bruce a murit în 2005, la vârsta de 86 de ani.
Locotenent-colonelul Frank P. Ball a murit în 2003, la vârsta de 83 de ani.
Maiorul John Hughes a murit în 1990, la vârsta de 71 de ani.
Don Lutrel, al cărui grad nu se cunoaște, a murit în 1987, la 63 de ani.
De asemenea, nu există informații despre soarta celui de-al cincilea voluntar, maiorul Norman Bodinger, și a operatorului George Yoshitake.
În ciuda testului, în anii următori, guvernul american a fost nevoit să plătească circa 800 de milioane de dolari drept compensații pentru bolile provocate de experiențele sale nucleare.
