În 1946 a trimis o plângere oficială reprezentanților Statelor Unite, Regatului Unit și URSS. Tot în 1946 a făcut parte și din delegația română trimisă la Conferința de pace de la Paris.
Lucrețiu Pătrășcanu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, și Ana Pauker, în ultimatumul trimis Regelui Mihai, cereau arestarea și persecutarea lui Savel Rădulescu, împreună cu generalul Nicolae Rădescu și Iuliu Maniu.
Abia în 1951 emiţându-se decizia nr. 334 prin care era internat pentru 24 de luni, pedeapsă majorată cu 60 de luni prin decizia nr. 559/953.
A fost eliberat la 23 iunie 1954 prin ordinul MAI nr. 0053216/954.
A trecut prin penitenciarele Craiova, Jilava şi prin lagărul de la Ocnele Mari.
Savel Rădulescu, născut în 19 octombrie 1885 la Vlădulești-Vâlcea, jurist şi diplomat de carieră, om politic, a trecut la Domnul pe 27 august 1970.
A intrat în diplomaţie în anul 1921. A lucrat vreme îndelungată ca secretar particular al lui Nicolae Titulescu, inclusiv la Liga Naţiunilor, şi a fost unul dintre consultanţii diplomatici ai lui Iuliu Maniu.
În perioada 1932 – 1936 a ocupat funcţia de subsecretar de stat la Ministerul de Externe, iar în 1938 a intrat în Frontul Renaşterii Naţionale, deşi rămăsese un apropiat al liderilor ţărănişti şi era considerat un reprezentat de frunte al PNŢ.
Imediat după înlăturarea mareşalului Antonescu de la putere, el a fost numit preşedinte al Comisiei Române pentru Aplicarea Armistiţiului, calitate în care a făcut parte şi din delegaţia României la Congresul de Pace de la Paris din 1946.
Foto: Savel Rădulescu (dreapta) și Mihai Ispasiu (stânga), consilierii politici și financiari ai lui Nicolae Titulescu în timpul funcției de Ministru al Afacerilor Externe, vorbind în fața intrării vechii mănăstiri din Sinaia.
