Mama poetului și cealaltă soră s-au măritat în satul natal, Ipotești
Mai întâi a mers la mănăstire Fevronia, în anul 1850.
După doi ani a adus-o pe sora ei mijlocie, Sofia.
După încă doi ani, amândouă au adus-o pe sora mai mică, Olimpiada.
Maicile Fevronia şi Sofia erau schimnice şi se nevoiau mai mult la chilii cu citirea zilnică a Psaltirii, cu postul şi cu metaniile.
Maica Olimpiada avea ascultarea la obşte, se îngrijea cu lucrul la grădină, cu facerea mâncării şi cu primirea închinătorilor.
Ucenicele lor spuneau de aceste trei monahii că erau model în Mănăstirea Agafton, pentru celelalte 150 de monahii, căci se rugau şi posteau împreună, mergeau la biserică împreună şi trăiau în multă smerenie şi dragoste.
În anul 1880, maicile Fevronia şi Sofia au adus la mănăstire o nepoată a lor, pe fiica unei surori din Ipoteşti.
Aceasta a ajuns mai târziu călugăriţă vestită, sub numele de Xenia.
Schimonahiile Olimpiada, Fevronia şi Sofia s-au îngrijit de educaţia nepotului lor, Mihai Eminescu, care adesea era la chiliile lor.
În anul 1895, schimonahia Fevronia s-a mutat la cele veşnice.
După doi ani, s-a mutat la odihnă şi sora ei, schimonahia Sofia.
În anul 1898, soborul Mănăstirii Agafton a ales-o ca stareţă pe Olimpiada Iuraşcu, care a condus obştea cu multă blândeţe şi înţelepciune timp de cinci ani de zile.
În 1902, monahia Olimpiada s-a mutat din viaţa aceasta şi a fost îngropată lângă surorile ei.
Sursa: Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc
