Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria universală > Cea mai mare criminală din istoria omenirii. De ce se scălda în sângele fecioarelor ucise?
Istoria universală

Cea mai mare criminală din istoria omenirii. De ce se scălda în sângele fecioarelor ucise?

Luna august este legată de una dintre mai cumplite femei din istoria lumii-Elisabeta Báthory. Contesa s-a născut pe 7 august 1560 și s-a stins la 54 de ani, pe 21 august 1614. Guinness World Records o consideră cea mai prolifică ucigașă din istorie, deși numărul victimelor sale este și astăzi subiectul unei aprige controverse. Báthory […]

Luna august este legată de una dintre mai cumplite femei din istoria lumii-Elisabeta Báthory. Contesa s-a născut pe 7 august 1560 și s-a stins la 54 de ani, pe 21 august 1614. Guinness World Records o consideră cea mai prolifică ucigașă din istorie, deși numărul victimelor sale este și astăzi subiectul unei aprige controverse. Báthory și complicii săi au fost acuzați că au torturat și ucis 650 de fete și femei între 1590 și 1610, dar mai mulți istorici maghiari spun că ea ar fi fost, de fapt, victima unei conspirații a inamicilor familiei sale.

Descendenta uneia dintre cele mai nobile și bogate familii din Ungaria

Elisabeta Báthory și-a petrecut copilăria la Castelul Ecsed, într-o familie extrem de influentă. Unchiul ei fusese voievod al Transilvaniei, ca, de altfel, și bunicul din partea mamei. Printre înaintașii săi se număra și un rege al Poloniei. În copilărie, Elisabeta Báthory a suferit mai multe crize, care par să fi fost provocate de epilepsie. Unele surse spun că, încă de la o vârstă fragedă, fata a fost martora unor acte de mare cruzime. Alții spun că ar fi fost inițiată chiar de membri ai familiei sale în practici sataniste și lesbianism. Mult mai veridică pare, însă, informația că, înainte de căsătorie, la numai 13 ani, Elisabeta ar fi avut un copil cu un angajat de la castel. Acesta a fost pedepsit cumplit. A fost castrat și aruncat unei haite de câini. După naștere, copilul ar fi fost dus în Țara Românească, iar întreaga poveste a fost mușamalizată de puternica familie Báthory.

Căsătoria cu un oștean nemilos

Încă de la vârsta de 10 ani, Elisabeta era logodită cu contele Ferenc Nádasdy. Cununia a avut loc pe 8 mai 1575 la palatul Vranov nad Toplou, în prezența a 4500 de invitați. Mireasa avea numai 15 ani, iar mirele 19 ani. După nuntă, Elisabeta s-a mutat la castelul Sárvár, unde a trăit mai mult singură. În 1578, Nádasdy a devenit comandantul principal al trupelor maghiare, conducându-i la război împotriva otomanilor. Dat fiind că soțul era plecat la război, Elisabeta Báthory a administrat afacerile și moșiile, ocupându-se, se pare, să le ajute pe văduvele celor căzuți pe câmpul de luptă, Mai mult, castelul a fost transformat în spital pentru îngrijirea celor suferinzi.

Elisabeta Báthory și soțul ei au avut împreună cel puțin cinci copii, din care numai trei au atins maturitatea

Ferenc Nádasdy a murit la 4 ianuarie 1604 la vârsta de 48 de ani. Deși natura exactă a bolii nu este cunoscută, se pare că problemele au a început în 1601 cu dureri cumplite ale picioarelor. Din 1603, magnatul era practic invalid Înainte de a muri, Nádasdy și-a încredințat moștenitorii și văduva lui György Thurzó, cel care avea să conducă, în cele din urmă, ancheta cu privire la crimele Elisabetei Báthory.

Zvonuri teribile despre ororile de la castel

Din câte se pare, ororile de la castel au început pe când Nádasdy încă trăia. Unele surse spun că acesta i-ar fi arătat Elisabetei metode cumplite de a-i pedepsi pe servitori. Între 1602 și 1604, zvonurile aui început să se răspândească în tot regatul. Pastorul luteran István Magyari s-a plâns, atât public, cât și la curtea din Viena, despre faptele contesei. Abia în 1610, regele Matei al II-lea l-a desemnat pe Thurzó să investigheze acuzațiile. Thurzó a ordonat unor notari, András Keresztúry și Mózes Cziráky, să adune dovezi în martie 1610. Până în octombrie 1610, cei luaseră martorilor 52 de declarații. Până în 1611, se strânseseră peste 300. Conform mărturiilor, primele victime ale lui Báthory au fost fetele țăranilor din zonă cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani. Mai târziu, se spune că Báthory a început să omoare fiicele unor mici nobili, care îi fuseseră încredințate de părinți pentru a deprinde eticheta de la curte.

Atrocitățile descrise în mod constant au inclus bătăi severe; arderea sau mutilarea mâinilor, Contesa le-ar fi mușcat de feță, brațe și alte părți ale corpului. Unele victime au fost omorâte prin înfometare sau îngheț. Potrivit Arhivelor orașului Budapesta, alte fete au fost arse cu clești înroșiți și apoi aruncate în apă extrem de rece. Báthory a fost, de asemenea, suspectată de canibalism. Unii dintre martori au pomenit numele rudelor care au murit în timp ce se afla la castel. Alții au vorbit despre urmele de tortură de pe cadavre. Benedek Deseo și Jakab Szilvássy au susținut că au asistat personal la torturi.

Arestarea sângeroasei contese

Pe 30 decembrie 1610, Thurzó s-a dus la Castelul Csejte și a arestat-o pe Báthory împreună cu patru dintre slujitorii ei, care au fost acuzați de complicitate: Dorotya Semtész, Ilona Jó, Katarína Benická și János Újváry . Potrivit scrisorii lui Thurzó către soția sa, la vizita sa neanunțată a găsit o fată moartă și o alta vie în temnițele castelui. Thurzó a decis cum urma să se procedeze împreună cu rudele contesei. Un proces și o execuție ar fi provocat un scandal public, iar proprietățile Elisabetei ar fi fost confiscate de coroană. S-a decis, așadar, ca femeia să fie trimisă la o mănăstire de călugărițe. Pe măsură ce s-au răspândit relatările despre uciderea fiicelor nobilimii, s-a optat, însă. pentru o pază strictă, în arest la domiciliu. Martorii au spus că au auzit acuzațiile de la alții, dar nu au văzut ei înșiși nicio oroare. Servitorii au mărturisit sub tortură, ceea ce face ca declarațiile lor să nu fie prea credibile. Acuzațiile de crimă s-au bazat mai mult pe zvonuri. Nu există niciun document care să demonstreze că cineva din zonă s-ar fi plâns de contesă.

Osândită să nu mai părăsească niciodată palatul

La 25 ianuarie 1611, Thurzó i-a scris regelui cu privire la capturarea acuzatei Elizabeth Báthory și închiderea ei în castel. Văduva a fost reținută în castelul Csejte pentru tot restul vieții. Acolo a murit la vârsta de 54 de ani. După cum a scris György Thurzó, Elisabeta Báthory a fost închisă într-o cameră a cărei ușă a fost zidită. Conform altor surse, contesa putea, totuși, să se miște prin castel, într-un fel de arest la domiciliu. În seara zilei de 20 august 1614, Báthory s-a plâns gărzii sale de corp că mâinile îi erau reci. „Nu-i nimic, stăpână. Du-te și întinde-te”, a răspuns oșteanul. În dimineața următoare, femeia a fost găsită moartă.

Victima inocentă a unui complot politic?

Mai mulți cercetători, precum László Nagy și dr. Irma Szádeczky-Kardoss au susținut că Elisabeta Báthory a fost victima unei conspirații. Nagy e de părere că procedurile împotriva contesei Báthory au fost în mare parte motivate politic, posibil și din cauza bogăției imense a familiei. Există, însă, contraargumente aduse împotriva acestei teorii. Ancheta a fost declanșată de plângerile unui pastor luteran, István Magyari. Acest lucru nu pare să susțină teza unui complot catolic / habsburgic împotriva protestanților Báthory. Apoi, există și cele aproximativ 300 de martori și probele fizice colectate de anchetatori, inclusiv cadavrele unor tinere. E drept, însă, povestea că s-ar fi scăldat în sângele fecioarelor pentru a-și păstra tinerețea, au fost înregistrate, în general, la ani buni de la moartea contesei și sunt considerate nesigure. De altfel, sângele uman se coagulează prea repede pentru a permite astfel de „băi”. Originea acestei povești sinistre pare să vină dintr-o întâmplare pomenită de mai multe mărturii. Se pare că, în momentul în care o slujnică o pieptăna, Elisabeta s-ar fi înfuriat teribil că fata ar fi traso de păr. Contesa a lovit-o cu o asemenea sălbăticie, încât fetei i-ar fi dat sângele.

Câteva picături au ajuns pe fața contesei, care a descoperit uimită că sângele tânăr i-ar fi făcut ridurile să dispară. Miza politică a procesului este credibilă din punct de vedere politic. Potrivit cercetătorilor, Elisabeta Báthory avea legături strânse cu nepotul ei, prințul Gábor Báthory al Transilvaniei, care planificase o amplă campanie împotriva Habsburgilor tocmai în momentul în care au început acuzațiile împotriva Elisabetei Báthory. Ca să nu mai vorbim de faptul că averea uriașă a aristocratei l-ar fi tentat pe rege.

Material realizat de Ovidiu Drugă.

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA