Până la urmă, în acele vremuri, aveam același scop, să scăpăm de comunism. Cinstit vorbind, acum la rece, diferența între țărăniști și liberali a făcut-o calitatea umană a liderilor. Dar asta e viața!
PNL supraviețuiște, PNȚCD, nu!
Partidul Naţional Liberal este cel mai vechi partid politic din România, înfiinţat la 24 mai 1875, sub conducerea lui Ion C. Brătianu (1875-1891). În 1947, PNL şi-a întrerupt activitatea ca urmare a desfiinţării pluralismului politic de către regimul comunist. Partidul s-a reînfiinţat la 15 ianuarie 1990, în cei 30 de ani de existenţă postcomunistă PNL fiind marcat de numeroase sciziuni şi reunificări.
După 1989, PNL a fost condus, în ordine cronologică, de Radu Câmpeanu, Mircea Ionescu Quintus, Valeriu Stoica, Theodor Stolojan, Călin Popescu-Tăriceanu, Crin Antonescu, Klaus Iohannis, Alina Gorghiu, Raluca Turcan, Klaus Iohannis, Ludovic Orban.
Partidul Naţional Liberal s-a conturat ca formaţiune politică în 1875, la iniţiativa mai multor lideri liberali printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru G. Golescu, George Vernescu, Tache Anastasiu etc, potrivit istoricului prezentat pe site-ul oficial al partidului, https://pnl.ro/.
Brătienii
Primul preşedinte al partidului a fost Ion C. Brătianu (1875-1891), după moartea acestuia urmând la conducerea formaţiunii Dumitru C. Brătianu, Dumitru A. Sturdza, Ion I. C. Brătianu, Vintilă I.C. Brătianu, I.G. Duca, Constantin I. C. Brătianu, scrie volumul „Partide Politice”, publicat de Agenţia Naţională de Presă „Rompres”, în 1993.
De numele şi istoria Partidului Naţional Liberal se leagă cele mai importante evenimente din istoria modernă a României: obţinerea independenţei de stat (1877), ridicarea României la rang de regat (1881), Primul Război Mondial şi crearea României Mari (1918), reforma agrară (1921), adoptarea Constituţiei din 1923, relansarea economică după criza economică mondială (1929-1933), se mai arată în volumul „Partide Politice” (1993).
„Prin noi înşine!”
La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, Partidului Naţional Liberal a contribuit semnificativ la dezvoltarea şi reformarea societăţii româneşti, liberalismul devenind principala referinţă ideologică pe care s-a construit România modernă. Liberalii au acţionat potrivit principiului „Prin noi înşine!” care este şi în prezent deviza formaţiunii.
Guvernările liberale de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX au fost următoarele: 1867-1868; 1876-1888; 1895-1899; 1901-1904; 1907-1910; 1914-1917; 1918; 1922-1926; 1927; 1933-1937, potrivit volumului amintit.
După instaurarea regimului comunist, PNL a fost nevoit să-şi întrerupă oficial activitatea politică, în noiembrie 1947, o mare parte a fruntaşilor partidului fiind închişi.
Reînfiinţarea PNL după 1989
Printre cei care au repus bazele PNL după 1989 s-au numărat Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu, I.V. Săndulescu, Radu Câmpeanu, se arată în istoricul de pe site-ul pnl.ro. În primele zile ale anului 1990, PNL s-a reînregistrat ca partid politic, fapt consfinţit prin Decizia nr. 4 a Tribunalului Bucureşti din 15 ianuarie 1990.
Anii ’90 au reprezentat pentru PNL o perioadă de sciziuni, Partidul Naţional Liberal-Aripa Tânără (PNL-AT), Partidul Liberal 93 (PL ’93), Partidul Naţional Liberal-Convenţia Democratică (PNL-CD), Uniunea Liberală „Brătianu” (ULB), PNL-Câmpeanu etc, fiind doar o parte dintre formaţiunile care s-au rupt de PNL în această perioadă. În prima parte a anilor 2000 a urmat o perioadă de reunificare a forţelor liberale, urmând ca în 2007, din PNL să se desprindă PLD/PDL. În cursul anului 2014, PNL şi PDL au fuzionat prin absorbţie, păstrându-se numele de Partidul Naţional Liberal.
Anii 1990-2000: anii sciziunilor în PNL
Anii ’90 au însemnat pentru liberalii din România o etapă marcată de numeroase scindări, pe fondul neînţelegerilor dintre lideri legate fie de orientarea ideologică, fie de politica de alianţe, fie de structura partidului.
Primul preşedinte al partidului la reînfiinţare a fost Radu Câmpeanu care a fost secretar general al formaţiunii începând cu 6 ianuarie 1990 şi consfinţit la conducerea PNL, la 31 martie 1990, în cadrul Conferinţei Naţionale. A deţinut funcţia până la 28 februarie 1993, conform volumului „România. Date şi fapte (1989-2009)”, publicat de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES în 2010.
La 26-28 februarie 1993, s-a desfăşurat la Braşov Conferinţa Naţională care a aprobat noul statut al partidului şi l-a ales pe Mircea Ionescu Quintus în funcţia de preşedinte, fapt ce a atras un val de nemulţumiri în sânul partidului din partea lui Radu Câmpeanu şi a susţinătorilor săi, se mai arată în volumul citat.
Aripile
Printre formaţiunile care s-au desprins din PNL în anii ’90 se numără: Partidul Naţional Liberal-Convenţia Democratică (PNL-CD)/ Partidul Liberal Democrat Român (PLDR) condusă de Niculae Cerveni; PNL- Câmpeanu, condusă de Radu Câmpeanu; Partidul Naţional Liberal-Aripa Tânără, Partidul Liberal 93, Partidul Alianţa Civică etc.
În noiembrie 1996, PNL a intrat în parlament şi la guvernare în cadrul CDR, alături de Uniunea Social Democrată (USD) şi Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR).
Mircea Ionescu-Quintus a fost reales în funcţia de preşedinte al PNL la Congresul din 16-17 mai 1997, iar în funcţia de prim-vicepreşedinte a fost ales Valeriu Stoica.
În martie 1999, Partidul Naţional Liberal a fost admis în Internaţionala Liberală, iar preşedintele partidului a devenit vicepreşedinte al Internaţionalei.
Spre finalul anilor ’90 şi prima jumătate a anilor 2000, formaţiunile care s-au desprins de PNL au revenit, treptat la partidul de origine.
2000
La alegerile parlamentare din 26 noiembrie 2000, PNL a participat pe liste proprii, ca urmare a retragerii sale din CDR în vara aceluiaşi an. A obţinut 6,89% din voturi la Camera Deputaţilor şi 7,47% la Senat. De asemenea, candidatul PNL la prezidenţiale, Theodor Stolojan, s-a clasat pe locul al treilea, cu 11,78% din voturi.
La Congresul din 17-18 februarie 2001, Valeriu Stoica a fost ales preşedinte al partidului, în timp ce Theodor Stolojan, în fruntea Consiliului Naţional al PNL.
În zilele de 24 şi 25 august 2002, s-a desfăşurat Congresul extraordinar al partidului, în cadrul căruia Theodor Stolojan a fost ales în funcţia de preşedinte al PNL.
La 2 octombrie 2004, după retragerea lui Theodor Stolojan din funcţia de preşedinte al PNL şi candidat al Alianţei D.A. la alegerile prezidenţiale din România, Călin Popescu-Tăriceanu a devenit preşedinte interimar al PNL, copreşedinte al Alianţei, alături de Traian Băsescu.
La alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004, Alianţa D.A. PNL-PD a câştigat 31,77% din voturile valabil exprimate la Senat, respectiv 31,33% la Camera Deputaţilor, participând astfel la guvernare. Alegerile prezidenţiale fiind câştigate de candidatul Alianţei D.A., Traian Băsescu, funcţia de premier a revenit noului lider al PNL, Călin Popescu-Tăriceanu, conform protocolului Alianţei D.A.
Călin Popescu-Tăriceanu a fost ales în funcţia de preşedinte al PNL, la Congresul desfăşurat la 4-5 februarie 2005.
Începe partea urâtă…
În lunile septembrie, octombrie 2006, Raluca Turcan, Cristian Boureanu, Theodor Stolojan şi Valeriu Stoica au fost excluşi din PNL ca urmare a unui apel făcut de ei pentru unitatea şi relansarea PNL (17 iulie 2006). Suita de excluderi din partid a avut ca finalitate lansarea de către Theodor Stolojan, fost preşedinte al PNL, a Partidului Liberal Democrat (PLD), la 7 decembrie 2006.
La Congresul extraordinar al PNL din 12-13 ianuarie 2007, Călin Popescu-Tăriceanu a fost reales în funcţia de preşedinte al partidului. La 26 martie 2007, prin ieşirea PD de la guvernare, premierul Călin Popescu-Tăriceanu avea să anunţe că Alianţa D.A. nu mai există.
La 23 decembrie 2007, PLD avea să fuzioneze prin comasare cu PD-L, luând naştere Partidul Democrat Liberal (PDL).
La alegerile parlamentare din 2008, PNL a obţinut un procent de 18,57% din voturi la Cameră şi 17,74% la Senat, situându-se pe locul al treilea, după PSD şi PDL.
Și mai urâtă…
În urma Congresului din 20-21 martie 2009, Călin Popescu-Tăriceanu a fost înlocuit la şefia PNL de Crin Antonescu. Prim-vicepreşedinte a devenit Ludovic Orban. Congresul extraordinar al PNL din 5-7 martie 2010 l-a reconfirmat în funcţia de preşedinte al partidului pe Crin Antonescu.
Liderii PNL şi PC au semnat, la 10 ianuarie 2011, protocolul de constituire a Alianţei de Centru-Dreapta Partidul Naţional Liberal – Partidul Conservator (ACD PNL-PC) care a vizat colaborarea celor două partide la alegerile locale şi parlamentare din 2012, precum şi la cele prezidenţiale din 2014, scrie site-ul https://pnl.ro.
La 5 februarie 2011 a fost semnat protocolul de constituire a alianţei dintre ACD şi PSD, sub numele de Uniunea Social Liberală (USL).
După răsturnarea, prin moţiune de cenzură, a Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, la 7 mai 2012, PNL a intrat la guvernare în Guvernul Victor Ponta I, alături de celelalte partide din USL (PSD şi PC).
În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, când USL a câştigat o majoritate confortabilă în parlament, PNL a intrat din nou la guvernare în Guvernul Ponta II, alături de celelalte partide din USL (PSD, PC şi UNPR).
Ruperea de PSD
În cadrul Delegaţiei Permanente a PNL, din 25 februarie 2014, s-a decis retragerea de la guvernare a miniştrilor PNL, anunţul fiind făcut de preşedintele PNL, Crin Antonescu. Liderul liberal a anunţat, în aceeaşi zi, că momentul retragerii miniştrilor liberali din guvern echivalează cu ruperea USL.
La alegerile europene din 25 mai 2014, PNL a obţinut 15% din voturi. La 26 mai 2014, Crin Antonescu a demisionat din PNL, invocând rezultatele slabe obţinute la acel scrutin. Astfel, la Congresul din 27-28 iunie 2014, preşedinte al PNL a fost ales Klaus Iohannis. Totodată, la Congres s-a adoptat şi propunerea de fuziune a PNL cu PDL. La acelaşi congres s-a votat şi rezoluţia privind trecerea PNL de la grupul liberalilor europeni (ALDE) la cel al popularilor (PPE).
Protocolul fuziunii prin contopire între PNL şi PDL avea să fie aprobat, cu unanimitate de voturi, la 26 iulie 2014. Potrivit protocolului, denumirea noului partid este Partidul Naţional Liberal, iar cea prescurtată este PNL, conform https://pnl.ro/.
La 18 decembrie 2014, Alina Gorghiu a devenit preşedinte al PNL, în cadrul Biroului Politic Naţional, după ce Klaus Iohannis şi-a depus mandatul de preşedinte al partidului, ca urmare a alegerii sale în funcţia de preşedinte al României. Alina Gorghiu şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al PNL la 12 decembrie 2016, invocând rezultatele slabe de la alegerile parlamentare din decembrie 2016. La 14 decembrie 2016, Raluca Turcan a fost desemnată, în cadrul Biroului Politic Naţional al PNL, preşedinte interimar, funcţie ocupată până la 17 iunie 2017.
Vremea lui Ludovic Orban
În cadrul congresului partidului din 17 iunie 2017, Ludovic Orban a devenit noul preşedinte al PNL.
La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, PNL s-a situat pe primul loc, cu un scor de 27% din voturi, şi obţinând astfel cel mai bun rezultat al său după 1989.
După răsturnarea Guvernului Dăncilă prin moţiune de cenzură, liderul liberalilor Ludovic Orban a fost desemnat premier, la 16 octombrie 2019, iar PNL a intrat la guvernare.
Sursa: Agerpres
