După 30 de ani de la fuga lui Ceaușescu, căutăm răspunsuri la CC

 

Mii de persoane au vizitat duminică fosta clădire a Comitetului Central (CC) al Partidului Comunist Român, actualul sediu al Ministerului Afacerilor Interne.

După 30 de ani de la Revoluție, oamenii au avut acces în spaţii care nu au fost niciodată deschise publicului – precum arestul fostei Securităţi, aflat în subsolul CC, sau balconul de la etajul 1, de unde Nicolae Ceauşescu s-a adresat pentru ultima dată românilor.

Nicolae și Elena Ceaușescu au fugit, acum 30 de ani, din București, unde nu au mai apucat să se întoarcă decât la cimitir, în coșciuge.

Imagine-simbol

Imaginea elicopterului ridicându-se cu cei doi la bord de pe clădirea Comitetului Central al Partidului Comunist Român rămâne unul dintre cele mai puternice simboluri ale sfârșitului însângerat de decembrie al agitatului an 1989.

Dictatorul roman a fost arestat, iar regimul impus de el timp de 24 de ani a luat sfârșit. România a cunoscut o brutală rupere de comunism, dar și cea mai neclară Revoluție.

După 30 de ani, România încă se întreabă cine a tras în populație, mai ales după fuga lui Ceaușescu, cine răspunde pentru vărsarea de sânge din acele zile de decembrie.

Cronologia evenimentelor din 22 decembrie 1989

În data de 22 decembrie 1989, la primele ore ale zilei, marile uzine bucureştene şi-au încetat activitatea, iar grupuri masive de muncitori de la ”Griviţa Roşie”, ”Vulcan”, ”23 August”, ”Pipera”, ”Republica”, Întreprinderea de Maşini Unelte şi Ansamble Bucureşti au părăsit locul de muncă şi s-au îndreptat spre centrul Capitalei. Înaintarea lor a fost oprită de baraje formate din trupe de Miliţie, Securitate şi Armată la câteva sute de metri de sediul Comitetului Central al PCR.

Zecile de mii de manifestanţi au produs o enormă presiune asupra dispozitivului militar care a rezistat, fără a riposta, reamintește AGERPRES, într-o cronologie a evenimentelor din 22 decembrie 1989.

În jurul orei 10:00 are loc o şedinţă la care participă unii membri ai CPEx al PCR. Nicolae Ceauşescu anunţă că generalul Milea, pe care-l califică drept trădător, s-a sinucis.

La ora 10:59 postul de radio anunţă că prin decret prezidenţial se instituie ”starea de necesitate” pe întreg teritoriul României.

Anunţul a fost urmat de ştirea: ”Informăm că ministrul Forţelor Armate a acţionat ca un trădător împotriva independenţei şi suveranităţii României şi, dându-şi seama că este descoperit, s-a sinucis”.

Amintind despre ”tensionatul anunţ referitor la sinuciderea generalului Milea, în care se vorbea insistent despre comportamentul trădător al acestuia”, Peter Siani-Davies menţionează faptul că, ulterior, ”circumstanţele morţii lui Milea au fost mult timp subiect de dezbatere”. (”Revoluţia română din decembrie 1989”).

Moment-cheie: vestea despre Milea

Vestea sinuciderii generalului Vasile Milea s-a răspândit imediat.

La aflarea veştii, mii de cetăţeni au pornit spre centrul oraşului. După ora 11.00, în condiţiile fraternizării armatei cu demonstranţii, generalul Victor Atanasie Stănculescu ordonă ca aceasta să se retragă în cazărmi. (”Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

Sutele de mii de manifestanţi scandează ”Armata e cu noi!” şi invadează Piaţa Palatului.

O parte din manifestanţi forţează intrările şi pătrund în Comitetul Central.

Elicopterul

La ora 12:06, Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu, însoţiţi de Manea Mănescu, Emil Bobu, generalul Marin Neagoe şi două gărzi de corp au părăsit clădirea CC al PCR la bordul unui elicopter.

Elicopterul a ajuns mai întâi la reşedinţa prezidenţială de la Snagov, de unde, după o scurtă escală, a decolat din nou, de data asta doar cu cuplul Ceauşescu şi cu gărzile lor de corp, apoi a aterizat pe un câmp aproape de Titu.

De acolo, soţii Ceauşescu au ajuns cu o maşină în apropiere de municipiul Târgovişte, unde, în jurul orei 15:30, au fost arestaţi.

Cei doi au fost ulterior transferaţi la Unitatea Militară 01417 din Târgovişte.

După fuga lui Ceauşescu din Bucureşti, mulţimii care ocupa Piaţa Palatului i s-au alăturat zeci de mii de cetăţeni, care au ieşit din case şi au invadat largile bulevarde ale oraşului.

Mulţimea a năvălit în clădirea Comitetului Central.

Protestatarii au urcat în balconul clădirii, de unde au început să se adreseze mulţimii din Piaţa Palatului, în timp ce manifestanţii scandau ”Libertate!”, ”România!”, ”Nu plecăm!”.

La Televiziune

În acelaşi timp, oamenii au început să se adune în jurul sediului Televiziunii. La radio se transmiteau în direct evenimentele.

Postul de televiziune îşi începe emisiunea având în platou un grup de manifestanţi în frunte cu actorul Ion Caramitru şi poetul Mircea Dinescu, cunoscut disident.

Acesta din urmă anunţă în direct populaţia că ”dictatorul a fugit”, strigând ”Victorie! Fraţi români, am învins!”. (”România. Date şi fapte. 1989-2009”)

Între orele 14.15 şi 16.00 unităţi ale armatei sunt trimise să asigure paza unor obiective importante din Capitală: Televiziunea Română, Casa Scânteii, sediul Comitetului Central, Banca Naţională, Radiodifuziunea Română, Palatul Telefoanelor, alte instituţii şi unităţi de interes strategic. Blindatele arborează tricolorul, iar militarii poartă brasarde tricolore.

Comunicat către țară

În seara zilei de 22 decembrie 1989 se constituie noul organism al puterii de stat – Frontul Salvării Naţionale (FSN), având drept scop ”instaurarea democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului român”.

La posturile de radio şi televiziune a fost transmis ”Comunicatul către ţară” al Consiliului FSN, în care se arăta: ”Din acest moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceauşescu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat şi instituţiile sale îşi încetează activitatea. Întreaga putere în stat este preluată de Consiliul FSN”. (”Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

A fost făcut cunoscut, totodată, un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România.

Programul cuprindea deziderate precum abandonarea rolului conducător al unui singur partid politic şi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ; organizarea de alegeri libere în luna aprilie; separarea puterilor în stat; elaborarea unei noi Constituţii; promovarea liberei iniţiative în economie; sprijinirea micii producţii ţărăneşti; democratizarea învăţământului şi culturii; respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale; respectul deplin al drepturilor şi libertăţilor omului; integrarea în procesul de construire a unei Europe unite etc. (”România. Date şi fapte. 1989-2009”). În Consiliul FSN au fost desemnaţi provizoriu ca membri Ana Blandiana, Doina Cornea, Dumitru Mazilu, Mircea Dinescu, Laszlo Tokes, Dan Deşliu, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Dan Marţian, Cazimir Ionescu, Domokos Geza, Ion Iliescu şi alţii.

Primul ziar

În după-amiaza zilei de 22 decembrie a apărut ”Libertatea”, primul ziar al Revoluţiei române, iar seara au apărut primul număr al ziarului ”Tineretul Liber”, precum şi, în ediţie specială, ziarul ”Scânteia Poporului”.

Televiziunea a transmis în direct evenimentele din Piaţa Palatului din 22 decembrie 1989.

Spre seară apar relatări despre focuri izolate de armă, care apoi se înmulţesc, odată cu lăsarea întunericului.

Se răspândesc zvonuri alarmiste, unele făcând referire la existenţa unor terorişti. Cei aflaţi în balconul Comitetului Central lansează constant apeluri la calm.

După orele 18:00 şi în tot cursul nopţii de 22 spre 23 decembrie 1989 elemente diversioniste necunoscute deschid focul simultan în mai multe puncte din Bucureşti. Se înregistrează victime în rândul Armatei şi populaţiei civile.

Sediul Televiziunii este atacat în forţă, şi pentru puţin timp emisia este întreruptă. Se trage şi în Piaţa Palatului, fiind vizat sediul Comitetului Central.

În schimbul de focuri din Piaţa Palatului, trăgându-se din clădirea fostului Palat Regal (ce adăpostea Muzeul de Artă) spre clădirea CC al PCR şi asupra mulţimii din piaţă, este incendiată clădirea Bibliotecii Centrale Universitare.

În București și în alte orașe

Demonstraţii şi confruntări armate au avut loc în zilele de 21 şi 22 decembrie 1989 şi în celelalte oraşe mari ale ţării – Arad, Oradea, Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov, Iaşi, Craiova. La Timişoara, în 22 decembrie populaţia oraşului a fost pentru a şaptea zi în stradă. Spre seară, grupuri de diversionişti au declanşat atacuri asupra locaţiilor strategice din oraş şi asupra unităţilor militare. Şi la Sibiu obiective strategice din oraş au fost atacate spre seară de grupuri de diversionişti.

Bilanţul victimelor din timpul evenimentelor din decembrie 1989 a fost de 1.104 morţi (dintre care 160 înainte de 22 decembrie) şi 3.321 răniţi (dintre care 1.107 până la 22 decembrie), potrivit volumului ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

După 30 de ani

După 30 de ani, curiozitatea a fost mare.

În interiorul MAI au fost prezentate şi două expoziţii cu documente şi fotografii de referinţă: „Expoziţie documentară dedicată Revoluţiei din Decembrie 1989”, organizată sub egida Arhivelor Naţionale, şi „Revoluţia din Decembrie 1989 – 30 de ani” cu imagini din arhiva Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

„Drumul spre democraţie şi libertate din 22 Decembrie 1989”, sub denumirea care s-a desfăşurat ziua porţilor deschise la MAI, i-a purtat pe vizitatori din holul de la intrarea în fostul CC, unde erau prezentate documente din perioada comunistă, la etaj unde a putut fi vizionată expoziţia de fotografii, precum şi biroul fostului dictator.

Oamenii, mulţi dintre ei însoţiţi de copii, au putut vizita apoi balconul de unde Ceauşescu s-a adresat românilor în urmă cu 30 de ani, fiind apoi îndrumaţi către curtea interioară unde se află câteva maşini pe care le folosea Miliţia, precum şi limuzina pe care Ceauşescu o folosea în vizitele externe.

La final au fost vizitate celulele de la subsolul fostului CC, care a funcţionat ca arest al Securităţii între anii 1950 şi 1958. Au fost accesibile vizitatorilor şi carcerele pentru izolare, în care o persoană nu avea în acele vremuri loc decât în picioare şi cu faţa la uşa de metal masiv, nefiind posibilă nicio altă poziţie a corpului.

 

CREDIT FOTO: history.info