Dosarul ”Justiție” – operațiunea de supunere a procurorilor și judecătorilor. Nu toți magistrații acceptau să se implice în ”practicile discutabile” descrise de Augustin Lazăr

Distribuie știrea: Facebook | Twitter

Actele sunt extrase dintr-un studiu al istoricului Florian Banu, cercetător în arhivele CNSAS:

 

Justiţia sub supravegherea Securităţii. Judeţul Olt – anii ’70-’80

 

Florian Banu

 

Dacă Armata şi Miliţia, fiind instituţii militare, puteau fi controlate cu mai multă uşurinţă şi prezentau un grad de siguranţă sporit, nemulţumirile magistraţilor au luat în scurt timp forma unei lupte surde împotriva obiectivelor ideologice ale sistemului, urmărind în acelaşi timp o ameliorare a nivelului de viaţă pe căi adesea la limita sau chiar dincolo de prevederile legale.

 

Magistrații, o categorie care nu putea fi lăsată la întâmplare

Securitatea, „braţul armat al Partidului”, nu concepea ca un domeniu atât de important să-i scape atenţiei, lăsând potenţialii duşmani infiltraţi în rândurile magistraturii să acţioneze în detrimentul statului socialist.

Un loc aparte în preocupările Securităţii îl ocupau persoanele cu „un trecut duşmănos” sau cu rude ce aparţineau acestei categorii. Acestea, în viziunea Securităţii, ar fi putut acţiona fie pasiv şi insinuant, printr-o „atitudine ostilă politicii partidului” sau prin referiri la posibilităţile materiale ale „oamenilor muncii”, fie activ, prin favorizarea celor ce ar fi comis „infracţiuni contra securităţii statului” sau a celor ce proveneau din rândul „duşmanilor poporului”: „legionari, foşti membri ai partidelor burgheze, condamnaţi, descendenţii acestora”.

Interesante pentru organele de securitate şi, implicit, pentru cele de partid, se dovedeau a fi şi informaţiile legate de eventuale preocupări literare ale magistraţilor şi conţinutul ideologic al producţiilor acestora. De asemenea, se încerca prevenirea trimiterii peste hotare a unor scrieri cu „conţinut necorespunzător”, în corolar fiind indicată şi urmărirea atentă a „relaţiilor suspecte” cu persoanele străine.

 

Mită de la nomenclatura de partid

 

Nici problemele ţinând de multiseculara mită nu erau scăpate din vedere, Securitatea erijându-se într-un garant al probităţii profesionale a magistraţilor. Interesant de remarcat faptul că supravegherea informativă executată de Securitate conducea, de multe ori, la obţinerea unor informaţii cel puţin sensibile, având în vedere faptul că presiunile asupra magistraţilor şi „peşcheşurile” proveneau chiar de la beneficiarii rapoartelor Securităţii: nomenclatura judeţeană de partid. E adevărat că, în principiu, aceste rapoarte erau destinate doar primului secretar judeţean, transformându-se astfel în arme politice în confruntările locale şi nu numai.

Pentru ilustrarea aserţiunilor de mai sus, am redat două documente din arhivele Securităţii, emise la o distanţă de 12 ani. Primul dintre ele, datat 12 decembrie 1974, un raport privind necesitatea deschiderii unui dosar de problemă pentru Justiţie, trece în revistă motivele care au stat la baza deciziei de a încadra informativ mediul judecătoresc. Cel de-al doilea este un raport „privind stadiul muncii informativ-operative” în problema amintită redactat în 20 mai 1986. Deşi informaţiile incluse în aceste documente sunt succinte, considerăm că ele sunt de natură a dezvălui caracterul real al statului socialist în ultimele sale două decade, precum şi de a contura starea de fapt existentă în justiţia socialistă şi locul acesteia în ansamblul instituţiilor statului socialist.

Ca o ultimă observaţie, am dori să remarcăm schimbarea radicală a registrului măsurilor represive ale Securităţii în această perioadă. „Vinovăţii” ce ar fi adus ani grei de puşcărie în anii ’50 erau acum supuse doar unor pedepse „ritualice”, precum trimiterea unor „informări” organelor de partid pentru adoptarea unor sancţiuni „pe linie de partid”, „discuţia în colectivul de muncă”, avertizarea, prelucrarea contrainformativă (cea din urmă ţinând mai mult de ansamblul măsurilor preventive).

 

” În rândul cadrelor din justiţie sunt şi o serie de persoane cunoscute cu antecedente penale, ca legionari”

 

 

       1/154/12. XII. 1974

 

 

RAPORT

Cu propuneri de a se aproba deschiderea dosarului de problemă

„JUSTIŢIE”

 

 

În ţara noastră justiţia are sarcină să apere orânduirea socială şi de stat, drepturile şi interesele legitime ale persoanelor şi să asigure respectarea legilor de către organele statului, instituţiile, întreprinderile şi organizaţiile economice de stat, cooperatiste, obşteşti, de către toţi cetăţenii şi de către alte persoane fizice sau juridice.

Prin activitatea sa, Justiţia educă pe cetăţeni în spiritul devotamentului faţă de patrie, al respectării legilor şi regulilor de convieţuire socială, al grijii deosebite pentru proprietatea socialistă, al atitudinii corecte faţă de îndatoririle cetăţeneşti.

Din datele pe care le deţinem, rezultă că în acest domeniu de activitate se produc unele fenomene negative, minimalizarea şi împiedicarea tragerii la răspundere a unor infractori, favorizări în procese.

În rândul cadrelor din justiţie sunt şi o serie de persoane cunoscute cu antecedente penale, ca legionari, P.N.Ţ., P.N.L., A.R.B., şi altele fără antecedente, semnalate cu manifestări ostile orânduirii sociale din ţara noastră. Pentru cunoaşterea poziţiei prezente a acestora se impune necesitatea intensificării muncii informativ-operative, extinderii frontului de supraveghere informativă generală în cadrul problemei justiţie. În acest sens, ne propunem următoarele sarcini în acest domeniu:

• cunoaşterea elementelor cu antecedente politice şi penale;
• depistarea celor fără antecedente care au o poziţie necorespunzătoare (ostilă) faţă de politica partidului;
• depistarea celor care în mod voit acţionează prin natura profesiei de a minimaliza şi împiedica tragerea la răspundere penală şi civilă a celor ce săvârşesc diferite infracţiuni. Atenţie deosebită se va acorda acelor persoane din domeniul justiţiei care acţionează în domeniul aplicării legii penale şi în special a celor ce săvârşesc infracţiuni contra securităţii statului;
• favorizarea în procese care au loc a unor infractori în schimbul unor avantaje materiale;
• tendinţa unor persoane din domeniul justiţiei de a justifica faptele comise de unele persoane şi pentru care sunt trase la răspundere penală prin [lipsa] posibilităţilor materiale determinate de retribuţie, urmărind prin aceasta să umbrească politica economică şi socială a statului nostru;
• favorizarea în procese a unor categorii de persoane ce au săvârşit infracţiuni, ca: legionari, foşti membri ai partidelor burgheze, condamnaţi, descendenţii acestora;
• relaţii suspecte cu persoane străine;
• denigrarea liniei politice a partidului în domeniul justiţiei;
• culegerea de informaţii din rândul acestora cu privire la starea de spirit determinată de adoptarea unor legi, decrete, hotărâri şi modul de interpretare dat acestora;
• persoane cu preocupări literare, conţinutul [scrierilor] şi prevenirea scoaterii din ţară în scopul publicării;
• modul de aplicare a prevederilor Legii 23/1971 şi a H.C.M. 19/1972[1];
• intensificarea muncii informativ-operative în vederea stabilirii formei de lucru, conform ordinului 000251/1973 şi informarea organelor P.C.R. şi a conducerii instituţiilor respective.

Faţă de cele de mai sus propunem a se aproba deschiderea dosarului de problemă „Justiţie” şi înregistrarea lui la C.I.D.

 

 

                  Lt. Col. Călărăşanu Lazăr

 

 

”În cadrul judecătoriilor şi tribunalului judeţean există unele nereguli care pot leza politica partidului şi statului nostru”

 

 

 

Nr. 1/VI/00154/20.05.1986

 

 

RAPORT

privind stadiul muncii informativ-operative

în problema

„Acţiuni duşmănoase desfăşurate de unele persoane din domeniul justiţiei”

în perioada 10.07.1985 – 20.05.1986

 

În problema „Justiţie” activitatea de căutare a informaţiilor s-a desfăşurat în conformitate cu Programul de măsuri al Departamentului Securităţii Statului, al direcţiei de linie şi Securităţii Judeţene Olt.

Munca informativ-operativă a fost orientată pentru rezolvarea obiectivelor cuprinse în planul de căutare a informaţiilor din problemă, punându-se accent pe prevenirea săvârşirii de acte şi fapte ostile îndreptate împotriva orânduirii sociale şi de stat din ţara noastră.

La data analizei, în baza de lucru este un singur element şi anume „Americanul”, avocat în cadrul colegiului Slatina, lucrat prin dosar de urmărire informativă pentru manifestări duşmănoase şi atitudine protestatară, solicitând în repetate rânduri plecarea din ţară, adoptând această atitudine şi pe fondul unor nemulţumiri personale. A fost avertizat în anul 1982, iar în anul 1985 a fost pus în discuţia colectivului de muncă.

La locul de muncă dovedeşte interes pentru rezolvarea problemelor profesionale, fiind apreciat ca un avocat bine pregătit profesional, nefiind semnalat că în relaţiile cu justiţiabilii să pretindă bani sau alte foloase materiale necuvenite.

La data de 02.02. 1986 sus-numitul a solicitat aprobarea pentru efectuarea unei călătorii în R.P. Ungaria, R.S. Cehoslovacia şi R.F. Germană, împreună cu fiul său, elev la şcoala generală. Avându-se în vedere faptul că nu prezenta garanţia adoptării unei atitudini corespunzătoare şi a întoarcerii în ţară, cererea sa a fost respinsă, motiv pentru care s-a adresat cu diverse memorii la conducerea judeţeană de partid, Ministerul de Interne, iar la 24.03.1986 la Comitetul Central al P.C.R., în care solicită să i se aprobe plecarea definitivă din ţară.

Având în vedere situaţia operativă prezentă, se impune continuarea urmăririi informative, în scopul cunoaşterii evoluţiei atitudinii celui în cauză şi prevenirii comiterii unor acţiuni cu caracter protestatar.

Din analiza datelor şi informaţiilor obţinute în cadrul problemei s-a stabilit că în cadrul judecătoriilor şi tribunalului judeţean există unele nereguli care pot leza politica partidului şi statului nostru în acest domeniu, prin crearea unor nemulţumiri în rândul justiţiabililor.

Sunt semnalări că unele persoane influente solicită judecătorilor să dea soluţii nelegale, atât în dosarele penale, cât şi civile, în schimbul unor avantaje materiale.

Ca urmare a măsurilor întreprinse de restrângere a recursurilor, s-a dat posibilitatea judecătorilor să pronunţe sentinţe neîntemeiate şi nelegale, determinând unele comentarii negative în rândul justiţiabililor.

S-a mai stabilit că atât unii avocaţi, cât şi procurori, procedează la primirea unor sume de bani pentru a înlesni câştigarea cauzelor de justiţiabilii pe care îi apără, creând astfel nemulţumiri în rândul populaţiei cu privire la respectarea principiului legalităţii socialiste. Exemplu „Achim”, „Margarint”, „Tobescu” şi alţii. Aspectele fiind de dată mai recentă, urmează să fie informate organele de partid.

Reţeaua informativă în problemă se compune din:

• patru informatori
• trei colaboratori
• un rezident
• patru persoane de sprijin
• o gazdă casă de întâlniri.

Urmează ca în trimestru III/1986 să fie recrutat un colaborator. Mai există, de asemenea, două surse din legătura altor compartimente ce furnizează informaţii pe linia problemei. În această perioadă o sursă a efectuat două deplasări în exterior, furnizând informaţii cu valoare operativă pentru organele noastre.

Ofiţerii ce îşi desfăşoară activitatea în problemă, în această problemă, au întreprins următoarele măsuri:

• o persoană pusă în discuţia colectivului de muncă;
• o persoană verificată prin anexa V;
• o pregătire contrainformativă de grup;
• trei pregătiri contrainformative individuale;
• trei informări la organele de partid.

Măsurile respective s-au dovedit a fi eficiente, însă puţine în raport cu situaţia operativă în problemă.

În cadrul activităţii de justiţie, în perioada analizată s-au manifestat unele neajunsuri care se referă la:

• nu s-a desfăşurat activitate de dirijare şi instruire la nivelul cerinţelor actuale a reţelei informative în ceea ce priveşte depistarea eventualelor activităţi clandestine;
• volumul de informaţii nu s-a ridicat la nivelul cerinţelor actuale, întrucât reţeaua informativă nu este suficientă şi cu posibilităţi reale de informare;
• nu s-a controlat destul de eficient cu conducătorii unităţilor respective pentru a putea cunoaşte unele situaţii negative apărute ca urmare a nerespectării legilor şi actelor normative de cei ce lucrează în aceste sectoare.

Pentru îmbunătăţirea activităţii informativ-operative se impune să acţionăm în următoarele direcţii:

• se va milita pentru perfecţionarea concepţiei de muncă şi întărirea controlului informativ asupra tuturor persoanelor din acest domeniu de activitate;
• intensificarea supravegherii informative pentru cunoaşterea şi contracararea influenţelor nocive din exterior şi depistarea celor cu legături în rândul emigraţiei pentru a-i preveni la angrenarea în acţiuni potrivnice statului nostru;
• diversificarea pregătirilor contrainformative şi exploatarea informativă a persoanelor ce fac deplasări în străinătate;
• folosirea mai eficientă a relaţiilor oficiale în locurile şi mediile din justiţie pretabile comiterii unor fapte şi acte antisociale, în scopul obţinerii de date şi informaţii ce interesează securitatea statului;
• analizarea şi centralizarea datelor obţinute în baza cărora să se poată întocmi studii şi informări pentru organele de partid şi direcţia de linie;
• toţi ofiţerii cu atribuţiuni în problemă şi ceilalţi să caute informaţii în rândul justiţiabililor pentru a fi exploatate prin măsuri specifice.

 

 

Pt. şeful serviciului I Maior Paşa Lucian                                 Ofiţer operativ Lt. maj. Voicu Ilie