Domnitorul Moldovei care a dat puterea pe legea lui Mahommed

 

Petru Rareș a lăsat moștenire în Ardeal urmașilor săi ținutul Ciceului, fără vestita cetate dărâmată în 1544 din porunca reginei Isabela, Cetatea de Baltă și Rodna cu câteva sate în jur.

În 1546 decembrie, fiul său, Ilie Rareș Vodă, imputa bistrițenilor că, folosindu-se de moartea părintelui său, voiau să-i răpească satele din ținutul Rodnei. Era vorba de Feldru, cum dovedește o scrisoare a voievodului Ilie din 18 decembrie același an.

Documentele arată că bistrițenii, cunoscând firea moale și nehotărâtă a lui Ilie Vodă, au căutat mereu să smulgă din mîna lui posesiunea Rudnei. Din cărțile de dare ale orașului Bistrița reiese că la sfîrșitul anului 1550 satele au trecut din nou la Bistrița.

În mai 1551 Ilie părăsea Scaunul Moldovei, plecând în Turcia unde s-a lepădat de credința strămoșească și a îmbrățisat legea lui Mohammed.

„La îndemnul diavolului cel viclean, primit-au Iliaș Voevodul puturoasa și necurata și de suflet pierzătoare eresie musulmană. Oh, cum a putut să treacă de la lumină la întuneric! Cine nu va plânge sau cine nu va ofta!”, scrie, la 1551, în Evanghelariului de la Voroneț, comunicat de I. Bogdan în Analele Academiei Române 1906-1907.

Tăiat ca un miel

În locul lui, pe tronul lui Ștefan cel Mare s-a urcat celălalt fiu al lui Petru Rareș, Ștefan (în imagine cu mama sa), căruia soarta îi hărăzise o domnie scurtă și un sfârșit tragic.

Pe vremea lui, Moldova și Muntenia erau o jucărie în mâinile lui Soliman Magnificul, care se folosea de ele ca să-și întindă hotarele împărăției în Ungaria frământată de războaie civile.

Cel mai important eveniment al domniei lui Ștefan a fost expediția întreprinsă în Ardeal în iulie 1552, la ordinul padișahului. Expediția a fost o simplă demonstrație spre a satisface, de formă, ordinele sultanului.â

În acest timp, boierii unelteau, cu sprijinul austriecilor, să-l pună pe tron pe Alexandru Lăpușneanu. L-au ucis în timpul unei vânători la podul de la Țuțora, pe prundul Prutului în noaptea de 1 septembrie 1552.

Cronicarul Azarie scrie: „…a fost tăiat în chip vrednic de milă, sub cort, vai ca pe un miel … Altceva n-a spus nimic, decât aceste cuvinte: „o, săracă dreptate, pe tine te plâng și de tine suspin, căci tu ai pierit și ai murit înainte de mine”. Și zăcea pe pământ acoperit de sânge.”

Petru Rareș a avut 12 copii, printre care Ilie, domnitor între 1546-1551, și Ștefan (mai 1551-septembrie 1552).