Regimul a „convins” un cuplu. Domnia lui Ceauşescu a invadat minţile, visurile şi intimitatea (VI)

 

La 4 zile după ce soţii Ceauşescu fuseseră executaţi la Târgovişte în urma unui proces sumar, jurnalistul american David Lauter afla de la câţiva conaţionali de-ai noştri primele impresii despre experienţele şi traumele provocate de regimul comunist. În prim-plan apar un matematician talentat, care n-a fost lăsat să-şi dea doctoratul pentru că regimul comunist îl […]

La 4 zile după ce soţii Ceauşescu fuseseră executaţi la Târgovişte în urma unui proces sumar, jurnalistul american David Lauter afla de la câţiva conaţionali de-ai noştri primele impresii despre experienţele şi traumele provocate de regimul comunist.

În prim-plan apar un matematician talentat, care n-a fost lăsat să-şi dea doctoratul pentru că regimul comunist îl dorea profesor în provincie, dar şi un cuplu care, deşi beneficiar al anumitor privilegii, n-a fost ferit de spaimele acelei epoci de tristă amintire.

„BUCUREȘTI, România – Tânăra cu părul întunecat legat la spate într-o împletitură lungă stătea pe scaun lângă foc, cu fața strânsă prin efortul nereușit de a reține lacrimile.

«Îmi pare rău», a spus Dmitra. «Nu vreau să jignesc, dar restul lumii – jurnaliștii, toată lumea – urmărește acest lucru ca un fel de film, ceva care nu este real.»

«Pentru noi este real. Avem un alt tip de psihic acum. Este ceva fabricat de Ceaușescu», a spus ea.

În timpul domniei sale de 24 de ani asupra României, Nicolae Ceaușescu a avut prizonierii săi politici, cu arest la domiciliu pentru cei bine cunoscuți în Occident, închisori infernale și dispariții bruște pentru alții.

Dar pentru marea majoritate a celor 23 de milioane de cetățeni ai României, oameni care abia acum încep să vorbească liber despre viața lor, oroarea domniei totalitare a lui Ceaușescu a fost ceva mai puţin dramatică, dar mai insidioasă.

Regula totalitară a zdrobit mințile și relațiile deformate. România sub Ceaușescu era un ținut al lipsurilor, al fricii și al intervenției constante în deciziile intime ale vieții de zi cu zi. A fost un pământ care a ucis visele.

Pentru Petre – la fel ca la ceilalți din acest articol, acesta nu este numele său real –, visul a fost să-și urmeze domeniul de studiu ales, Matematica.

Un student talentat, Petre a fost printre membrii de top ai clasei sale. Dar la absolvire, el și colegii săi de clasă au fost informați că nu li se va permite să-și continue studiile sau să predea la nivel universitar.

Ar trebui să părăsească Bucureștiul și să ocupe locuri de muncă predând aritmetica în școlile primare din mediul rural.

«Am încercat să fac cercetare ca un hobby», a spus Petre. Avea să călătorească sute de kilometri la sfârșit de săptămână la puținele biblioteci cărora li se permitea sporadic să primească literatură științifică occidentală. Acolo, el copiază hârtiile cu mâna din cauza interdicției lui Ceaușescu de a utiliza în mod privat aparatele de copiat.

«Aceștia sunt cei mai buni ani ai mei de a pentru munca de cercetare. Este o pierdere», a spus el.

«Am vrut să primesc o bursă pentru a urma o școală în străinătate și să obțin doctoratul», a spus el. «Dar am fost foarte bun și le-a fost frică să nu mă întorc, așa că nu am putut s-o fac.»

În primii 25 de ani ai vieţii sale, lui Petre i s-a permis să părăsească țara o singură dată – pentru a călători în urmă cu câțiva ani la o conferință de Matematică din Germania de Est, unde, a spus el. «Oamenii păreau mai liberi să acționeze. Au putut vorbi. Au putut avea contacte. Au putut să lucreze.»

El a concluzionat că Germania de Est «a fost un adevărat paradis».

«Am vrut un copil. Nu un copil, am vrut șase copii», a spus Dmitra cu un râs scurt și amar. «Îţi aminteşti?» l-a întrebat pe soțul ei. «Ne-am căsătorit în 1977. Aveam 21 de ani.»

Cei doi spun repede că au dus vieți relativ privilegiate. Sofisticaţi și inteligenţi, ambii sunt profesioniști bine educați. Slujba lui Ioan i-a permis călătorii ocazionale în Occident și acces la mărfuri – cafea, parfum, îmbrăcăminte, țigări americane – care ar putut fi revândute, oferind banii care au amortizat viața sumbră din «statul model» al lui Ceaușescu.

«M-am consolat cu astea», a spus Dmitra, arătând spre televizorul color și video recorderul din micul salon al casei lor.

Dar bunurile de consum nu au putut bloca realitatea vieții de zi cu zi. La mijlocul anilor ’70, Ceaușescu, care a preluat puterea în 1965, începuse abia de curând să își impună pe deplin planurile sale grotești asupra națiunii. Văzând ce se întâmplă, tânărul cuplu a lăsat deoparte gândurile unei familii.

«Ce i-am fi putut oferi acestui copil?» A explicat Dmitra. «Ce viață?»”, se arată în a şasea parte a reportajului „Domnia lui Ceauşescu a invadat minţile, visurile şi intimitatea”, păstrat în arhiva Los Angeles Times.

David Lauter a fost șeful biroului Los Angeles Times la Washington. El a început să scrie știri la Washington în 1981 și de atunci a acoperit Congresul, Curtea Supremă, Casa Albă sub președinții George H.W. Bush și Bill Clinton și patru campanii prezidențiale din SUA.

A locuit în Los Angeles din 1995 până în 2011, unde a fost redactor-adjunct al ziarului The News York Times, redacţia Ştiri Externe, redactor-adjunct la Metro și apoi editor asistent manager responsabil cu acoperirea zonei California.