După ce a așteptat afară timp de o jumătate de oră, a observat un domn care ieșea din prăvălie cu un pachet la subsuoară.
L-a acostat și după ce și-a declinat calitatea, a aflat că domnul cumpărase fără cartelă cinci kg carne, pe care le-a plătit cu 380 lei kg (pe atunci prețul maximal era de 190 lei kg).
Împreună cu împricinatul și cu carnea corp delict, inspectorul Stoica a intrat în măcelărie unde a găsit pe patron și pe comisarul Stelian Andreescu.
Cercetând sub rafturi, a dat de o cantitate de 15 kg carne dosită în scop de specula.
În dosul prăvăliei, inspectorul a găsit o altă cameră amenajată ca o măcelărie veritabilă, cu butuc, cârlige și frigorifer.
În fine, mai era o a treia cameră pe care a găsit-o încuiată.
Măcelarul pretindea că ar fi a unui căpitan care locuiește în același bloc.
Cât timp inspectorul aduna date pentru anchetă, măcelarul și oamenii lui au golit camera de carne. încât atunci când a găsit cheile și a deschis-o n-a mai aflat nimic înăuntru.
Camera exalta un miros puternic de carne și nu avea nici urmă de mobilier, ci numai de sânge.
Până ce inspectorul s-a înapoiat în prăvălie, au dispărut și cele 15 kg carne confiscate.
Cum toate aceste fapte se petrecuseră în fața comisarului Stelian Andreescu, inspectorul Stoica i-a cerut să dea o declarație, dar ofițerul de poliție a refuzat pe motivul că este rudă cu măcelarul.
Iar Ion Seleș, văzând că are de a face cu un inspector care nu glumește, a început să-l implore:
-Domnule inspector, ai suflet! Estea Săptămâna mare. Primește ce-ți ofer și aranjează ca să ies bine, fiindcă altfel mă înscriu la fals și voi dovedi cu comisarul și lucrătorii mei că tot eu am dreptate.
Între timp, comisarul și lucrătorii au fugit din prăvălie, inspectorul dr. Ion Stoica fiind nevoit să ia numai declarația cumpărătorului.
Actele au fost trimise pentru cele de cuviință Parchetului de Ilfov, dar cabinetul de instrucție n-a putut da urmare dosarului, din cauză că la niciuna din citări comisarul nu s-a prezentat.
S-a aflat că numitul era mutat la Poliția orașului Dumbrăveni.
Sursa: Gazeta Municipală din 3 decembrie 1944
