Kennedy a anunţat instituirea în jurul Cubei a unei blocade maritime stricte, care viza vasele cu armanent la bord, ce a intrat oficil în vigoare două zile mai târziu.
Armata americană se afla în alertă maximă, rachetele sale intercontinentale fiind gata de a fi lansate în orice moment.
Lumea credea că al treilea război Mondial sta să înceapă.
Această teama era împărtășită și de cancelarul Germaniei, Konrad Adenauer, care ştia că o confruntare între cele două mari puteri nucleare ar fi aruncat Germania în război.
Annelise Poppinga, fosta secretară a cancelarului Adenauer, spunea, potrivit dw.com, că în acele momente multă lume simţea pur şi simplu că trăieşte ultimele zile ale omenirii.
„Situaţia era deschisă oricărui deznodământ”, îşi amintea Poppinga.
În ziua de 25 octombrie confruntarea părea imposibil de evitat, două vase sovietice ignorând pur şi simplu blocada americană.
Însă, în ultimul moment, navele ruseşti s-au retras înainte ca americanii să lanseze primele torpile.
Gestul sovieticilor a determinat presa americană a vremii să vorbească imediat despre „retragerea ruşilor la Moscova datorită presiunii exercitate de America”.
Între timp, fratele preşedintelui american, Bobby Kennedy, asigurase partea rusă, în cadrul unor discuţii secrete, că Statele Unite îşi vor retrage la rândul lor arsenalul de rachete din Turcia.
Însă nu imediat şi doar dacă gestul americanilor rămâne secret.
Hruşciov a acceptat înţelegerea, criza rachetelor din Cuba încheindu-se la 28 octombrie 1962.
Kennedy şi Hruşciov au decis crearea unei linii telefonice de criză între conducerile celor două state pentru a comunica direct în cazuri excepţionale.
În total, 64 de cetățeni sovietici și-au pierdut viața în Cuba în perioada august 1962-august 1964, a indicat Ministerul rus al Apărării, în 2017, fără să ofere detalii referitoare la cauzele morții lor.
În timpul crizei, Uniunea Sovietică nu numai că a transportat 64 de rachete nucleare în Cuba, aliatul său, ci a desfășurat pe insula și 42.000 de soldați.
