În acea perioadă, Tabăra de la Traiskirchen fiind supraaglomerată, obținuse aprobarea externalizăriii de refugiaţi către unele pensiuni din vecinătatea Vienei și nu numai, care aveau posibilități de cazare contra-cost (suportat din bugetul lagărului). Până atunci, însă, mai aveam de învăţat, de suportat şi, mai ales, de suferit! La Traiskirchen am petrecut […]
Acces restricționat. Dacă doriți să citiți acest articol, mergeți pe edituradecarte.ro și achiziționați ediția Octombrie 2024