Casa a fost construită de paharnicul Manolache Faca. Numele complet al clădirii este „Faca-Trubețkoi-Nenciu”, după familiile ce au deținut-o.
De la paharnicul Faca, imobilul trece în 1840 în proprietatea Cleopatrei Trubețkoi, fiica marelui ban Constantin Ghica și a Ruxandrei Cantacuzino.
Când avea 26 de ani, Cleopatra l-a cunoscut pe prințul Serghei Trubețkoi, nepotul țarului Nicolae I, ce ajunsese la noi când Principatele au fost ocupate de armatele rusești.
La câteva zile după ce s-au întâlnit, prințul a cerut-o în căsătorie pe Cleopatra. Căsătoria lor a durat doar câteva luni, în timpul asediului Brăilei, Trubețkoi este ucis pe câmpul de luptă.
Casa intră în istorie prin faptul că Franz Liszt a fost găzduit aici în perioada în care a susținut trei concerte la București.
Scandalosa Nika Nenciu
După moartea Cleopatrei Trubețkoi din 1880, casa este cumpărată de către negustorul craiovean de originie bulgară Zaharia Nenciu, care i-o face cadou fiicei sale Nika Nenciu. Viața ei a fost una scandaloasă.
Nika reușește să cucerească Bucureștiul. Deși se spune că a fost căsătorită de cel puțin trei ori, unul dintre soți fiind avocatul Petrache Grădișteanu, ar fi avut nenumărate aventuri.
Ea își asorta zilnic, când ieșea cu birja la Șosea la sfârșitul veacului al XIX-lea, rochia atât la cingătoarea vizitiului cât și la căptușeala trăsurii, luate la „comandă” cum am spune noi azi.
Gheorghe Crutzescu, în cartea sa „Podul Mogoșoaiei. Povestea unei străzi”, scrie că „Nika avea nu numai cingătoarea muscalului asortată cu culoarea rochiei pe care o purta, dar și căptușeala trăsurii”.
Dacă ea decreta o modă trecută sau de prost gust, puteai fi sigur că nimeni de la Șosea nu se va mai fi îmbrăcat vreodată așa.
Zugrăvită ca „departe de a fi o frumusețe în ceea ce privește trăsăturile obrazului”, Nika a rupt inimile multor zeci de bărbați.
Duelul pentru onoarea Nikăi
