Descrierea Palatului Victoria de unde ne păzește guvernul de coronavirus și olteanul care a proiectat clădirea

 

A participat la construcţia Universităţii din Bucureşti, alături de arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti (1912-1913), dar numele său este legat de multe dintre zonele-cheie ale Bucureştiului, una dintre cele mai cunoscute opere ale sale fiind Palatul Victoria.

Proiectat în anul 1937, acesta este amplasat pe latura de est a Pieţei Victoria şi este conceput pe un plan simetric, rectangular, pe mai multe nivele, prezentând spre piaţă o faţadă de 90 de metri.

Interioarele şi faţadele reflectă intenţia arhitectului Duiliu Marcu de a combina elementele clasice cu o concepţie modernă, geometrică a compoziţiei. Până în anul 1990 Palatul Victoria a fost sediul Ministerului de Externe şi al Consiliului de Miniştri, iar apoi a devenit sediul primului guvern al României de după 1989. În 2004 a fost inclus pe Lista monumentelor istorice.

Athénée Palace

O contribuţie aparte a avut-o Duiliu Marcu la transformarea Hotelului Athénée Palace Hilton, unul dintre simbolurile Bucureştiului construit (1912-1914) după planurile arhitectului francez Theophile Bradeau.

În anul 1937, Duiliu Marcu a ales un aspect mai simplist, art deco, păstrând însă atmosfera specială a clădirii. Hotel Athénée Palace Hilton a fost prima clădire cu mai multe etaje din Bucureşti, dar şi prima clădire cu structură din beton armat. Cu o faţadă în stil clasic, bogat decorată cu stucaturi, hotelul avea, în 1914, la finalizare, 149 de camere şi zece apartamente decorate în stilul Ludovic al XIV-lea.

După modificările aduse de Duiliu Marcu, atât asupra planului, cât şi asupra arhitecturii exterioare, faţadele au fost complet schimbate. A fost prevăzut pe înălţimea a trei etaje cu arcade adâncite care dădeau un aspect deosebit faţadei. Intrarea principală, holul de onoare, sălile de mese, saloanele de recepţii, totul a fost refăcut, modificat şi completat cu cele mai moderne instalaţii.

Palatul Elisabeta

Printre clădirile proiectate de arhitectul Duiliu Marcu se numără şi Palatul Elisabeta, proiectat în 1930, ce combină elemente ale stilului brâncovenesc cu cel maur.

Clădirea se întinde pe o suprafaţă de 3.000 mp şi este înconjurată de 10.000 mp de grădină.

Alte proiecte la care arhitectul şi-a adus o contribuţie deosebită sunt: clădirea Bibliotecii Academiei Române, clădirea Academiei Militare, Ministerului Transporturilor, Palatul Elena Kreţulescu, dar şi Casa Tudor Mărăscu din Craiova sau Vila doamnei Ioanid de la Balcic.

Născut la Calafat

Duiliu Marcu a murit la 9 martie 1966, la Bucureşti. Profesor, membru titular al Academiei Române, preşedinte al Uniunii Arhitecţilor din România, Duiliu Marcu s-a născut la 23 martie 1885, la Calafat, în judeţul Dolj. A studiat la Liceul „Carol I” din Craiova, Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti (1906), Şcoala de Arte Frumoase din Paris (1907-1912).

Reîntors în ţară, în anul 1912, a fost profesor la Şcoala Superioară de Arhitectură (1929-1931), profesor titular de istoria arhitecturii la Academia de Arhitectură şi Facultatea de Arhitectură din Bucureşti (1931-1948), profesor la Institutul de arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti – fostă Academia de Arhitectură (1948-1957), director general al Direcţiei Monumentelor Istorice (1953-1965).

De asemenea, a fost membru şi preşedinte al Uniunii Arhitecţilor din România (1953-1965), membru titular al Academiei Române (din 1955), membru în Comitetul de Stat pentru Arhitectură şi Construcţii, vicepreşedinte al Consiliului Superior Tehnic, preşedinte al Comisiei de avizare a lucrărilor de arhitectură (1944-1953), laureat al Premiului de Stat (1952), potrivit volumului „Membrii Academiei Române”, citat de Agerpres.