I. Ivaneţchi-Clinăuți-Soroca.
„Pus’am mâna pe cheile Europei şi cutremuras-em (sic) globul”, este o operă poetică, cum nu s’a mai scris dela Magnificentius încoace. Marea întrebare este însă, cine ţi-a putut încredinţa dumitale cheile Europei, măcar pentru câteva secunde?
Eu nu ţi le-aş încredinţa nici pe cele ale pivniţei.
Regretăm că spaţiul nu ne permite să publicăm cel puţin două strofe din capod’opera dumitale.
I.Vlădăreanu.
Domnul în chestiune este mutat momentan din Bucureşti şi vă rugăm să reveniţi peste câteva săptămâni, când d-sa se va stabili din nou în Capitală şi vă vom putea da noua lui adresă.
Septimiu X – Notar cercual.
Vă sfătuim să vă adresaţi unei bănci din oraşul cel mai apropiat de comuna dv., care credem că vă va satisface cererea. Plata lunară pe care aţi fixat-o însă, este prea mare pentru modestele dv. mijloace. Suntem siguri că banca în chestiune va accepta şi plăţi mai mici.
Ana Pop — Beringul Mare.
Nuvela dv. cu: „doamna încă destul de tânără, care la prima vedere îţi respirea (sic) admiraţie”, într’adevăr nu este „cea mai bună nuvelă a dv.”, dar nu se apropie nici pe departe de lucrările lui Rafael Sabatini.
Vă rugăm să mai încercaţi, dar numai la revistele literare, întrucât revista noastră publică numai reportagii şi articole de senzaţie.
I.Periețeanu-Piteşti.
Aveţi acelaş răspuns ca şi domnul V. Vlădăreanu. Cartea poştală am păstrat-o pentru a vă comunica adresa la timp.
Rodica G.-Constanţa.
Pentru a mia oară repetăm, în această rubrică: în cinematograf sunt mulţi chemaţi, dar puțini aleşi. Desigur că dacă avefi destule mijloace, pentru a juca un timp oarecare pe milionara, la Hollywood, veţi juca mult mai curând decât dacă v’aţi prezenta în condiţiuni obicinuite.
Dar ţinem a vă atrage atenţia, că un dolar costă în mod oficial 170 lei şi că în cetatea filmului, un dejun într’un restaurant mare, unde mănâncă milionarii, costă 10-15 dolari, (1700-2600 lei).
I.Radovici-Iași.
Teatrul Naţional, domnule, este o instituţie complet separată de Opera Română. Ambele sunt însă conduse de direcţia generală a teatrelor. Director general al teatrelor şi conducătorul „Naţional-ului” din Bucureşti este d-l Al. Mavrodi, iar directorul operei, d. George Georgescu, cunoscutul dirijor. (Masca de satin)
Sursa: Realitatea Ilustrată, 4 mai 1933
