Ziua ursului este sărbătorită în România şi în alte popoare europene la 2 februarie, la aceeaşi dată cu Ziua marmotei, marcată în zone din Statele Unite ale Americii şi Canada.
Ambele au în comun elementul de predicţie a vremii pentru următoarea perioadă.
Animalele-oracol
Ziua ursului a fost sărbătorită de majoritatea popoarelor europene la aceeaşi dată.
Schimbarea anotimpurilor indicată de urs prin dispariţie iarna şi apariţie bruscă primăvara a reprezentat probabil motivul pentru care acesta se numără printre animalele-oracol, de prevedere şi orientare în timp, conform lucrării ”Sărbători şi obiceiuri româneşti” de Ion Ghinoiu, citată de Agerpres.
De Ziua ursului, la Stretenie şi de sărbătoarea Întâmpinării Domnului în calendarul creştin, se spune că ursul iese din bârlog şi îşi priveşte umbra. Conform tradiţiei, el îşi priveşte umbra în zăpadă.
Dacă este frig sau ceaţă şi nu-şi vede umbra, îşi dărâmă bârlogul, trage un joc, merge la râu şi bea o gură de apă şi îşi vede de treburi prin pădure. Dacă timpul este frumos, cu soare şi îşi vede umbra pe zăpadă, intră din nou în bârlog, pentru că iarna va mai dura 40 de zile.
Oamenii din popor asociază comportamentul ursului cu timpul capricios de la sfârşitul iernii, aşa cum şi Baba Dochia este răspunzătoare de zilele schimbătoare de la începutul primăverii.
De asemenea, se crede că în această zi timpul este favorabil pentru observaţii meteorologice şi astronomice.
Agricultorii ştiu cum va fi vremea după comportamentul ursului şi pot face prognoza timpului optim al culturilor de peste an.
Ursul a intrat în mitologia popoarelor încă din paleolitic. La vechii greci, ursul era în legătură cu zeiţa Artemis, divinitate a lunii şi vegetaţiei, vestalele ei fiind îmbrăcate în blană de urs.
Nimfa Calisto şi fiul ei au fost transformaţi de Hera în constelaţiile ursului, respectiv Ursa Mare şi Ursa Mică.
La celţi, ursul era simbolul şi emblema clasei războinicilor.
Martinul cel mare
Unii istorici consideră că numele zeului Zalmoxis (Zamolxes, Zamolxis, Zamolxe) – considerat zeul suprem din panteonul geto-dacic, Marele Reformator al religiei geto-dacilor – ar deriva din cuvântul Zalmos, care înseamnă ”piele de urs”, deoarece atunci când s-a născut a fost învelit cu blana acestui animal.
Ziua ursului, cunoscută şi ca Martinul cel Mare, este la mijlocul celor trei zile succesive ale Martinilor de iarnă, sau Sân-Martinii.
În credinţa populară, puterea acestui animal este transferată asupra oamenilor, în special asupra copiilor, prin îndeplinirea a diferite obiceiuri şi practici magice.
Pentru a câştiga simpatia şi bunătatea ursului, oamenii pun pe poteci vase cu miere şi bucăţi de carne.
În schimb, nu este voie să arunci cărbunii în curte.
Lupoaicele îi caută ca să-i mănânce, cărbunii le asigură fertilitatea. În această zi, ursului nu i se spune pe nume, ca o dovadă a caracterului său divin, ci se vorbeşte despre el, cu respect, folosind denumiri precum ”Moş Martin” sau ”’ăl Bătrân”.
Toate aceste ritualuri sunt menite să apere gospodăriile de agresiunea urşilor.
Candlemas
Sărbătorirea Întâmpinării Domnului (Candlemas) a apărut în creştinism drept ziua în care credincioşii merg cu lumânări la biserică pentru binecuvântare, pe care apoi le duc acasă pentru a le proteja locuinţa în restul iernii.
Credinţa populară ce implică şi prezenţa unui animal în tradiţii ar fi apărut în Germania, aminteşte site-ul www.timeanddate.com.
Potrivit folclorului german, dacă bursucul (sau ariciul, conform altor surse) îşi vede umbra în ziua de Candlemas va urma o ”a doua iarnă sau încă şase săptămâni de vreme rea”.
Germanii ar fi dus această tradiţie în Statele Unite, în regiunea de astăzi Germany din Pennsylvania. Cum acolo nu trăiau bursuci, a fost ales un alt animal care hibernează. Astfel s-a ajuns la Ziua marmotei, conform www.groundhog.org, citat de Agerpres.
Prima Zi a Marmotei
Prima celebrare ar fi avut lor în 1886, în Punxsutawney, Ziua marmotei rămânând consemnată în ziarul local.
În prezent, Ziua marmotei (Groundhog Day) reprezintă ocazia de a lua lucrurile mai puţin în serios pentru a uita de monotonia iernii, potrivit sursei citate.
Phil
Cea mai faimoasă marmotă din lume, Phil, prezice când se va încheia iarna: în cazul în care nu îşi va vedea umbra, primăvara începe să se instaleze.
Marmota este aşteptată în fiecare an de sute de oameni pentru a afla previziunile meteorologice.
Ritualul este acelaşi an de an: grăsuţul rozător se trezeşte în dimineaţa zilei de 2 februarie asaltat de camerele de luat vederi şi de reflectoare, pe fondul uralelor şi aplauzelor.
Membrii unui grup care a jurat să susţină marea tradiţie a Zilei marmotei, ce poartă frac, cămăşi albe, cu joben şi papion, îl trezesc pe Phil şi anunţă predicţia sa.
Groundhog Club joacă un rol important în organizarea acestei zile, în timpul anului membrii clubului ocupându-se de îngrijirea marmotei.
Groundhog Day a devenit o sărbătoare populară în multe oraşe din SUA. Manifestările ocazionate de această sărbătoare au luat amploare din 1966, când au început să fie transmise în direct la televiziune.
Filmul „Groundhog Day”, din 1993, ce îl are ca protagonist pe actorul Bill Murray, a făcut oraşul american Punxsutawney celebru în întreaga lume.
Cum vremurile se schimbă şi tradiţiile evoluează, organizaţia pentru drepturile animalelor PETA a transmis o scrisoare la 28 ianuarie 2020 prin solicită ca Punxsutawney Phil să nu mai fie chinuit pentru acest ritual şi să fie înlocuit cu o marmotă – robot cu inteligenţă artificială, care chiar poate prezenta prognoza. ”Prin crearea unui Phil cu inteligenţă artificială, veţi putea păstra Punxsutawney în centrul Zilei marmotei, dar într-un mod mult mai progresist”- afirmă organizaţia, citată de Agerpres.
