Prin alegerea acestui loc încărcat de simbolism, cancelarul prusac Otto von Bismarck a vrut să umilească Franța, învinsă de coaliția prusaco-germană.
Versailles mai avea și avantajul de a fi și un loc neutru din punct de vedere german. Proclamarea Imperiului German la Berlin ar fi fost privită ca un gest de nesupunere față de regele Prusiei din partea celorlalți suverani germani.
Declanșat de ușurătatea lui Napoleon al III-lea, războiul franco-prusac i-a permis cancelarului Bismarck să coaguleze statele germane în jurul Prusiei.
Ca urmare a victoriei lor comune împotriva Franței, reprezentanții acestor state, inclusiv regele Ludovic al II-lea al Bavariei și regii Saxoniei și Wurtemburgului, acceptă să își sacrifice independența.
În urma unei idei a lui Bismarck, ei îi conferă regelui Prusiei titlul de împărat, sub numele de Wilhelm I. Data de 18 ianuarie nu a fost aleasă întâmplător.
În această zi fusese încoronat și strămoșul lui Wilhelm, Frederic I de Hohenzollern, în anul 1701.
Acest al doilea Reich îi succede Sfântului Imperiu Roman Germanic, fondat de Otto cel Mare și abolit de Napoleon I după o existență de o mie de ani.
Noul imperiu are un parlament bicameral: Reichstag, camera cetățenilor, fără vreo putere reală, și Bundesrath, al reprezentanților statelor, dominat de prusaci.
La zece zile după urcarea pe tron a lui Wilhelm I, francezii, care continuaseră să reziste, sunt nevoiți să semneze un armistițiu.
Li se impune cedarea Alsaciei și a unei părți din Lorena. „Cancelarul de fier” îi face aceste teritorii cadou noului împărat.
