Numele său vine de la grădina Akademos din Atena, unde Platon preda filosofia. În perioada Renașterii, s-a dobândit obiceiul de a numi astfel societățile savante în care se discuta despre literatură și știință.
Academia Franceză a fost formată de un mic grup de erudiți care se strângeau săptămânal la unul dintre aceștia, Valentin Conrart, secretarul regelui Ludovic al XIII-lea.
Abilului cardinal de Richelieu (foto) îi vine ideea de a-i „anexa” pe acești oameni de litere, folosindu-i în interesul statului și al monarhiei.
El îi invită să se constituie într-un corp oficial și le acordă înalta sa protecție.
Primul număr din noul an al revistei Evenimentul Istoric apare pe 29 ianuarie 2021!
Noua Academie este dedicată limbii franceze. Articolul 24 din statutul său stipulează:
„Principala funcțiune a Academiei va fi de a lucra cu toată grija și cu toată diligența posibile pentru a da reguli sigure limbii noastre și a o face pură, elocventă, aptă să trateze despre arte și științe.”
Valentin Conrart, primul secretar perpetuu al Academiei Franceze, instituie practica ședințelor săptămânale destinate redactării unui dicționar al limbii franceze.
În 1638, dornic să pună capăt ironiilor din jurul tinerei Academii, îi cere acesteia să se pronunțe în privința tragediei Cidul, scrisă de Corneille cu un an înainte.
A fost unica dată când Academia Franceză s-a erijat în critic literar.
Academia și alte instituții regale sunt suprimate de Convenția Revoluționară din 1795 și înlocuite de un institut național al științelor și artelor.
Primul consul Napoleon Bonaparte, apoi Ludovic al XVIII-lea și Ludovic-Filip au restabilit Academia Franceză în toate funcțiunile sale.
