De ce a fost aleasă data de 25 Octombrie pentru a sărbători Ziua Armatei

 

Ziua de 25 Octombrie este una cu triplă conotație istorică pentru poporul român. Este, deopotrivă, Ziua Armatei, ziua eliberării oraşului Carei de sub ocupaţia horthystă şi ziua în care s-a născut cel ce avea să devină Regele Mihai I al României.

Această dată istorică aduce aminte de ziua în care, în 1944, în urma bătăliei de la Carei, a fost eliberată ultima palmă de pământ românesc din Transilvania de Nord.

Armata Română reușea să recucerească teritoriul național pierdut în urma Dictatului de la Viena, din 30 august 1940.

Data 25 octombrie 1944 semnifică eliberarea deplină a teritoriului naţional de sub ocupaţia horthysto-fascistă, care s-a obţinut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajaţi în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944.

Dintre aceştia au fost ucişi sau răniţi circa 58.000.

Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 militari, dintre care 76.275 prizonieri, aminteşte RADOR.

Situaţia României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost deosebit de complexă, evoluţia ei fiind dependentă de raporturile dintre cele două puteri totalitare, Germania şi Uniunea Sovietică.

Uniunea Sovietică a rupt graniţele româneşti prin notele ultimative din 26 şi 28 iunie 1940, ocupând Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei (44.500 km pătraţi şi o populaţie de 3,2 milioane locuitori din Basarabia, respectiv 6.000 km pătraţi şi o populaţie de 500.000 de locuitori din Nordul Bucovinei), notează AGERPRES.

Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, când Ungaria horthystă a ocupat 44.492 km pătraţi, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populaţie de 2.667.000 locuitori.

Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a încorporat judeţele Durostor şi Caliacra, cu o suprafaţă totală de 6.921 km pătraţi şi aproximativ 410.000 locuitori.

În perioada următoare, refacerea integrităţii teritoriale a fost principala misiune a Guvernului României, care, la 22 iunie 1941, a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS.

Au fost angajate în operaţiunile militare efectivele celor două armate, care totalizau 12 divizii de infanterie, o divizie blindată şi 6 brigăzi independente, precum şi aviaţia militară (672 de avioane, dintre care 219 de bombardament şi 146 de vânătoare) şi forţa maritimă (3 distrugătoare, 2 submarine şi alte vase mici).

Într-o primă etapă, a avut loc eliberarea Basarabiei şi a Nordului Bucovinei, eveniment care a fost finalizat la 25 iulie 1941, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Eliberarea părţii de nord-est a Transilvaniei nu a însemnat şi încetarea luptelor duse de Armata României, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Naţiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, până la victoria finală.

„Ajunse la frontiera din 1940, diviziile noastre” – menţiona comunicatul Marelui Stat Major din data de 25 octombrie 1944 – „sunt gata de un nou efort şi de noi lupte alături de marii noştri aliaţi, până la înfrângerea totală a forţelor germano-maghiare”.

Cu 180.000 de oameni aflaţi permanent în prima linie de luptă, până la 12 mai 1945, Armata română a străbătut prin lupte 1.700 km, de la ţărmul Mării Negre până în Podişul Boemiei, a eliberat 8.717 localităţi între care care 138 de oraşe, a forţat 12 cursuri mari de apă, a escaladat circa 20 de masive muntoase.

Pierderile armatei române s-au ridicat la circa 169.822 de militari (morţi, răniţi şi dispăruţi), potrivit lucrării „Istoria militară a românilor” (Editura Militară, Bucureşti, 1992).

În cea mai mare parte, statele din Europa aduc un omagiu anual, la o dată distinctă (care are o însemnătate istorică sau identitară naţională), celor care sunt încadraţi în structurile forţelor armate naţionale.

Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959.

Cu această ocazie se arborează Drapelul naţional la sediile instituţiilor militare, se ridică Marele Pavoaz la bordul navelor militare maritime şi fluviale şi se organizează ceremonii militare şi activităţi commemorative în toate garnizoanele din ţară, în teatrele de operaţiuni şi în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai Apărării.