Evenimentul Istoric > Articole online > Cuplul mitic al cinematografului francez ar fi împlinit 100 de ani
Articole online

Cuplul mitic al cinematografului francez ar fi împlinit 100 de ani

Simone Signoret și Yves Montand ar fi împlinit amândoi 100 de ani în 2021. O actriță și un actor-șansonetist, doi monștri sacri și, mai ales, un cuplu mitic al cinematografului mondial, rămas sudat în ciuda vicisitudinilor vieții.

A fost un „coup de foudre”. Totul a început în august 1949, sub soarele strălucitor de la Saint-Paul-de-Vence, în sudul Franței, în răcoarea bistroului Porumbița de Aur, „cartierul general” al prietenului lor comun, Jacques Prevert.

Ea are o voce gravă și senzuală, este plină de vioiciune și cultivată. Simone Kaminker, născută pe 25 martie 1921, se află în vacanță cu fiica ei, Catherine. Soțul său, regizorul Yves Allegret, a rămas la Paris.

Ea este deja vedetă, de când a avut primul rol mare în filmul Dédée d’Anvers.

El, un băiat frumos și puțin cam fanfaron, cu câteva luni mai tânăr decât ea, dă concerte nu prea departe de acolo. Fiu al unor imigranți italieni, Ivo Livi, crescut la Marsilia, care a muncit de la 11 ani, a reușit să-și facă un nume în music-hall. Și-a luat numele de Yves Montand, în amintirea momentelor din copilărie când maică-sa îl striga să vină acasă: „Ivo, monta!”

Yves a fost lansat în lumea muzicală de Edith Piaf, care l-a băgat și în patul ei. După care l-a lăsat baltă, fără prea multe explicații. Un capriciu. Rănit, fustangiul și-a jurat să nu se mai îndrăgostească niciodată.

Prevert le face cunoștință celor doi. Între mica burgheză din Neuilly și junele marsiliez se petrece „un lucru fulgerător, direct și ireversibil”, va mărturisi ea.

Simone renunță la tot pentru el. Se mută amândoi în Piața Dauphine din Paris. Căminul lor, botezat „Rulota”, primește numeroși prieteni de stânga, pentru petreceri și politică.

Dezamăgirea URSS

Cuplul împărtășește aceeași sensibilitate. Simone a moștenit de la mama ei „un fel de pacifism donquijotesc”. Primul său contact cu proletariatul este Yves, care „a simțit de mic copil ce înseamnă opresiunea, lupta, umilința”.

Împreună, vor face front comun într-o sumedenie de lupte: împotriva armelor nucleare, a maccarthysmului, a rasismului, pentru independența Algeriei, pentru refugiații chilieni…

Turnează împreună Mărturisirea (1970), unul din cele cinci filme comune.

Nu s-au înscris niciodată în Partidul Comunist Francez, deși împărtășeau aceleași idei. Șocul apare în 1956, cu ocazia invitării lui Montand într-un turneu în URSS și în alte țări din Est. Suntem la scurt timp după intervenția sovietică în Ungaria.

Cuplul este în dilemă: să meargă sau nu?

Vor accepta în cele din urmă invitația, dar va fi un turneu trist. În metroul din Moscova, Simone citește în ochii călătorilor: „venind aici, ne-ați trădat”.

Montand va avea același sentiment: „Continui să sper, dar nu mai cred”.

Actorul din Z, César și Rosalie și Jean de la Florette, va adopta chiar un stil de viață liberal, spre marea amărăciune a Simonei.

La fel ca la Moscova, în Franța ea asistă la toate concertele lui, chiar în detrimentul filmărilor pe care le are. El este prioritatea vieții ei.

Simone explică pe un ton foarte puțin feminist: „O viață conjugală se construiește pe baze solide și este o lege a naturii: bărbatul domină, femeia se supune.”

„Nu am fost niciodată altceva decât o fană a sa. Și sunt foarte mândră de asta”, va recunoaște ea cu altă ocazie.

Ispita Marilyn Monroe

Anul 1960 este cel al recunoașterii internaționale, dar și al umilinței. Ea pleacă de la Hollywood pentru a turna la Roma. El rămâne pentru a turna Miliardarul.

Partenera lui, Marilyn Monroe, este topită după tipul dur și în același tip romantic venit din Franța. Cât despre el… „Cunoașteți mulți bărbați care ar rămâne insensibili ținând-o în brațe pe Marilyn?”, va spune Yves.

„În orice monstru sacru, se ascunde un monstru”, va comenta nepotul său, Benjamin Castaldi.

Furtunile sunt frecvente în cuplul Signoret-Montand. Ea bea mult, fumează Gauloaise după Gauloiase, îmbătrânește prematur și se refugiază în scris.

O viață trăită în paralel, dar legătura sufletească dintre ei rămâne puternică.

Simone moare în 1985 de un cancer. Yves mai trăiește încă șase ani, își reface viața și devine tată pentru prima dată.

Cei doi iubiți se vor întâlni din nou, de data aceasta pentru totdeauna, la cimitirul parizian Père Lachaise.

 

Registration

Aici iti poti reseta parola