Cumplita umilire a româncelor în timpul regimului comunist. Lotul de însămânțare

 

Am adunat mai multe mărturii de la doamne care înainte de 1989 au fost cadre didactice. Îmi aminteam câte ceva despre „Lotul de însămânțare”, dar recunosc că nu mai știam exact despre ce e vorba.

Lotul de însămânțare era, în epocă, format din femeile care încă mai puteau rămâne însărcinate.

Nu era o denumire oficială, ci expresia românilor de a trece cu umor prin experiențele cumplite la care îi supusese socialismul multilateral dezvoltat, care urma să ducă România în cea mai înaintată societate cunoscută vreodată pe Pământ, comunismul.

Să nu uităm că Ceaușescu interzisese cu desăvârșire avortul.

Medicina muncii

Ca și azi, se făcea medicina muncii. La cadrele didactice la începutul fiecărui an școlar.

Numai că educatoarele, învățătoarele și profesoarele erau împărțite în două loturi.

Cele care nu mai aveau vârsta pentru a face copii și cele care erau la etatea la care mai puteau rămâne însărcinate.

Ultimele își spuneau, în bășcălie, Lotul de însămânțare, pentru că doar ele aveau parte și de control anual ginecologic, pe lângă cele de ochi, plămâni etc.

Femeia comunistă

Dar pentru o mai bună lămurire să cităm din lucrarea Petruței Cîrdei, „Femeia comunistă între realitate, doctrină și propaganda”:

În momentul instaurării comunismului, România era un stat predominant rural: peste 60% din populaţie locuia la sate. Preocupările femeii de la sat erau legate de universul lor: familia, gospodăria, agricultura. Comuniştii au acordat egalitate în drepturi pentru toate femeile scoietăţii româneşti, inclusiv pentru femeile de la sate, dar aceste drepturi însemnau de multe ori prea puţin pentru ele, în condiţiile în care majoritatea nu avuseseră şansa să înveţe, neştiind nici măcar să citească.

Prin noile reglementări, femeia avea aceleaşi drepturi în privinţa accesului la educaţie ca şi bărbaţii, însă pentru femeia de la ţară acest aspect continua să fie ceva greu de fructificat într-o societate rămasă tradiţională, mai ales în mediul rural, unde deprinderile şi tradiţiile sunt mult mai greu de schimbat şi unde preocupările principale ale oricărui membru al familiei, bărbat sau femeie, erau legate de agricultură, fapt existent şi în prezent.

Sloganurile

În revistele pentru femei din acea perioadă existau numeroase articole destinate femeilor de la ţară în care acestea erau fie îndemnate să acceadă la educaţie, prin sloganuri de tipul:

„Ţărănci, învăţaţi carte/ Ştiinţa vă aduce lumină“, fie erau învăţate cum să aibă grijă de gospodărie: „Dacă săteanca înţeleaptă îngrijeşte cu pricepere şi tragere de inimă lehuzia scroafei, ea se va pune la adăpost de pagubă şi în acelaşi timp va avea o gospodărie îndestulată, iar priceperea ei în creşterea animalelor va fi pildă şi pentru alte gospodine”. 

„Femei din RPR! Imperialiştii atentează la viaţa copiilor voştri”

În alte articole Partidul le sfătuia pe femeile de la ţară ca pe timpul verii să implice şi copiii în muncile agricole, pentru îndeplinirea aceluiaşi plan.

Desigur, nu lipseau nici îndemnurile privind coagularea maselor împotriva celor care atentează la bunăstarea statului:

„Femei din RPR! Imperialiştii atentează la viaţa copiilor voştri, pregătind un nou război. Întăriţi rândurile luptătorilor pentru pace!/ Luptaţi pentru întărirea republicii noastre, factor activ al Frontului Păcii, Democraţiei şi Socialismului”.

Ce a neglijat regimul

Comuniştii nu pierdeau nicio ocazie pentru a încrimina fostele regimuri şi a le face responsabile pentru situaţia femeii de la ţară din acea perioadă. Ceea ce socialiştii au omis în toată discuţia privind integrarea profesională a femeii este că acest lucru impunea o restructurare a întregii vieţi a acesteia, deoarece influenţa industrializării asupra familiei şi în speţă asupra integrării femeii pe piaţa muncii se resimte în tendinţa familiei de a-şi restrânge mărimea, creşterea interesului pentru activităţile din afară, confuzii în restructurarea rolurilor, în îndeplinirea funcţiei educaţionale, iar faţă de bărbat creşterea independenţei crea uneori tensiuni.

Controlele ginecologice

Toate aceste lucruri au avut un efect nefast asupra femeii din mai multe puncte de vedere, însă vom aminti doar două din ele şi anume: tendinţa de a restrânge mărimea familiei a avut ca urmare implementarea politicii pronataliste, care a abuzat de femei în cel mai marcant mod posibil, ajungându-se chiar ca muncitoarele din fabrici să fie supuse controalelor ginecologice lunare, pentru a vedea cine este şi nu este însărcinată, modalitate de control asupra prevenirii avortului.