Sfântul Imperiu fusese întemeiat cu aproape un mileniu în urmă de saxonul Otto, care, pe 2 februarie 962, a fost încoronat împărat al Occidentului de către Papă. Așa apăruse Primul Reich german.
Renunțarea de către Francisc (foto) la demnitatea milenară era o consecință a tratatelor de la Lunéville (9 februarie 1801) și Presburg (25 decembrie 1805) semnate de Austria cu Franța, după înfrângerile usturătoare în fața lui Napoleon de la Marengo, respectiv Austerlitz.
Sfântul Imperiu și harta Germaniei, așa cum rezultaseră în urma tratatelor din Westfalia (1648), suferiseră deja modificări considerabile, impuse Dietei Germanice de Napoleon în 1803.
Cum devenise evident că dispariția Imperiului Germanic era o chestiune de luni, împăratul Francisc II de Habsburg regrupează într-un nou imperiu statele ereditare ale familiei Habsburg-Lorena, singurele asupra căror autoritatea sa era reală.
Pe 11 august 1804, își ia oficial titlul de Împărat al Austriei și Rege al Boemiei și Ungariei sub numele de Francisc I.
Doi ani mai târziu, în apogeul gloriei, Napoleon I, aureolat de victoriile asupra Austriei și apoi asupra Prusiei, la Iena și Auerstedt, poate trece la retrasarea hartei Germaniei dintre Rin și Elba.
Pe 12 iulie 1806, Confederația Rinului, care grupează șaisprezece state germane sub „protecția” lui Napoleon. Suveranii acestor state vor fi legați de familia Bonaparte printr-o țesătură de căsătorii politice.
Începând cu anul următor, alte douăzeci de noi state sunt integrate în Confederație, inclusiv Saxa și Bavaria. Excepții notabile: Prusia și Austria rămân în afară.
Vasali umiliți cu regularitate de Împăratul Franței, austriecii și prusacii sunt obligați să accepte mărfurile franceze în condiții preferențiale și să întrerupă comerțul cu Anglia. Mai mult, în 1812, ei vor furniza „căpcăunului francez” 120.000 de soldați destinați războiului cu Rusia.
Luând act de nașterea acestei noi entități statale – Confederația Rinului – împăratul Austriei, Francisc I renunță la vechiul titlu imperial moștenit de la Otto I.
Noul imperiu va cunoaște un secol de glorie, după care va dispărea măturat de Primul Război Mondial.
