Oamenii de ştiinţă sunt de părere că, de-a lungul timpului, fulgerele produse în atmosfera terestră ar fi putut activa fosforul, o biomoleculă aflată la originea vieţii pe planeta noastră, conform unui nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Yale și publicat miercuri de Space.com..
„Acest studiu ne ajută să înţelegem cum ar fi putut să apară viaţa pe Pământ şi cum ar putea să apară şi pe alte planete similare Terrei”, susţine coordonatorul studiului, Benjamin Hess, cercetător în cadrul Departamentului pentru Ştiinţe Planetare al Universităţii Yale.
Fosforul este un ingredient necesar vieţii, aşa cum înţelegem noi viaţa, pe Pământ.
Cercetătorii caută semnătura chimică a fosforului şi pe alte planete pe care ar putea exista viaţă.
Însă, în urmă cu miliarde de ani, fosforul era blocat în interiorul unor minerale insolubile, fiind practic inaccesibil.
Oamenii de ştiinţă s-au întrebat cum a fost posibilă tranziţia fosforului în forma aflată la baza vieţii.
Cercetătorii sunt de părere că fosforul care a participat la apariţia vieţii pe Pământ ar putea proveni dintr-un mineral rar denumit schreibersit (sau rabdit), care apare frecvent în componenţa meteoriţilor.
Acest mineral se poate forma însă şi în materia vitrificată sub acţiunea fulgerelor (fulgurită – material ce se formează atunci când fulgerele lovesc solul nisipos).
Schreibersitul este solubil în apă şi astfel conţinutul de fosfor este eliberat, iar acest element considerat esenţial pentru apariţia vieţii a devenit accesibil pentru a intra în alte reacţii chimice.
Dacă unii oameni de ştiinţă sunt de părere că schreibersitul a fost adus pe Pământ de meteoriţi, alţii susţin că nu s-ar produs suficient de multe impacturi de acest fel în urmă cu 4,5 miliarde – 3,5 miliarde de ani, intervalul în care ar fi apărut viaţa terestră.
În noul studiu, Hess şi colegii săi sugerează că fosforul terestru ar proveni din schreibersitul format în urma loviturilor de fulger.
Ei consideră că această ipoteză este mai probabilă pentru că numărul anual de lovituri de fulger este relativ constant, spre deosebire de numărul impacturilor cu meteoriţi.
„Fulgerele sunt drumul spre originea vieţii”, a comentat Hess, citat de Agerpres.
Echipa a apelat la simulări pe calculator pentru a estima cât de multe fulgere s-au produs în acea perioadă de timp în care viaţa a apărut pe Terra.
Conform simulărilor, între 1 miliard şi 5 miliarde de fulgere s-au produs anual de-a lungul acestei perioade, ce a durat aproximativ 1 miliard de ani.
Dintre acestea, între 100 de milioane de fulgere şi 1 miliard de fulgere ar fi lovit solul în fiecare an.
Pentru comparaţie, în prezent pe Terra se produc în medie 560 de milioane de fulgere pe an.
Profesorul Hess şi echipa lui sunt de părere că fulgerele care se descarcă în sol au fost suficient de frecvente şi au creat o cantitate mare de schreibersit, care, în prezenţa apei, s-a dizolvat, eliberând fosforul, care a putut intra astfel în alte reacţii şi combinaţii chimice, printre care şi reacţiile care au dus la apariţia vieţii.
