Căutările au durat zile în şir, iar pagubele s-au ridicat la echivalentul, de astăzi, a două miliarde de euro. După 43 de ani, cutremurul din 4 martie 1977 continuă să fie unul dintre coșmarurile care îi bântuie pe români.
Cataclismul produs la 4 martie, la ora 21:22, a avut o magnitudine de 7,2 pe scara Richter şi a distrus aproximativ 35.000 de locuinţe, cele mai multe în Capitală.
Personalităţi
Printre victimele cutremurului s-au numărat şi personalităţi marcante, printre care actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, poetul Anatol Baconsky şi cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, supranumită „Edith Piaf a României”.
Seismul a fost atât de puternic, încât a distrus o parte din oraşul Zimnicea şi localitatea Șistov de pe malul bulgăresc al Dunării. La Bucureşti, 33 de clădiri s-au prăbuşit complet. Cele mai multe în centrul Capitalei. Pe Bulevardul Magheru, blocuri simbol ale vremii – Dunărea, Wilson, Scala – au dispărut într-o clipă.
Debut nefast
„Epoca Nicolae Ceauşescu” – începută cronologic în 1965, dar conturată în 1971 cu ajutorul unei „minirevoluṭii culturale” de tip chinezesc şi nord-coreean – avea să pornească nefast, cu câteva cataclisme naturale care au rămas până astăzi în memoria colectivă, scrie RADOR.
În mai şi iulie 1970 au fost două valuri de inundaṭii care au afectat 37 dintre cele 39 de judeṭe ale ṭării. Numai în mai au fost afectate 85000 de case, dintre care peste 13000 au fost complet distruse!
În iulie 1975 râurile au ieşit din nou din matcă în judeṭele Mureş, Buzău, Prahova, Vâlcea, Ilfov şi Argeş, provocând uriaşe pagube materiale şi moartea a 49 de persoane.
Capitala, cartierele Crângaşi şi Giuleşti-Sârbi au fost inundate, iar la barajul Buftea apele au crescut cu 35 cm.
Nicolae Ceauşescu a umblat prin ṭară, presând lumea „să se aşeze la lucru” pentru ca îndeplinirea sarcinilor cincinalului să nu fie afectate.
Doi ani mai târziu natura avea să lovească din nou.
Viaţa, înainte şi după cutremur
La cutremurul din 4 martie 1977 s-au creat confuzie, spaimă, durere, dar şi o deosebită solidaritate între oameni. Mulṭi ani după aceea, vorbind despre viaṭa lor românii o împărṭeau în două: înainte şi după cutremur.
Și totuși, cel mai puternic cutremur de pe teritoriul României nu a fost cel din 1977, deși în percepția publică tinde să se creadă acest lucru, chiar și astăzi. Cel mai mare cutremur care a avut loc în România a avut magnitudinea de 7,9. Seismul a avut loc la ora 12:55, în data de 26 octombrie 1802, la o adâncime de 150 de kilometri, în zona seismică Vrancea.
Seismul din 4 martie 1977 a afectat, pe lângă București, și mai multe județe, situate cu precădere în regiunea de sud și în cea de est a țării. Este vorba despre județe precum Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iași, Vaslui, Buzău, Vrancea.
Decret prezidenţial
La 5 martie 1977, a doua zi după producerea cutremurului, a fost instituită, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul țării. În dimineața de sâmbătă, 5 martie, președintele Nicolae Ceaușescu a revenit în țară din vizita pe care o efectua în Republica Federală Nigeria.
Pe primul plan s-a aflat urgentarea scoaterii tuturor victimelor cutremurului de sub dărâmături, identificarea tuturor locuințelor și a clădirilor publice cu avarii, în vederea evacuării lor imediate, după cum relata ziarul ”Scînteia” în ediția din 6 martie 1977.
Au fost luate măsuri pentru asigurarea cazării sinistraților, în acest scop stabilindu-se închiderea temporară a unor institute de învățământ superior și punerea la dispoziția populației sinistrate a căminelor.
În București și în alte localități din țară unde s-au produs avarii ale clădirilor și ale rețelei de distribuire a gazelor, a fost oprită, provizoriu, aprovizionarea cu gaze naturale, pentru a se evita producerea unor explozii și incendii.
Sub titlul ”Primele mărturii despre proporțiile dezastrului”, ”Scînteia” relata că în Capitală s-au prăbușit 32 de blocuri de locuințe, alte peste 130 de blocuri au fost grav avariate, iar nouă unități spitalicești au fost scoase din funcțiune.
Conform datelor centralizate la Ministerul Sănătății, până în seara de 5 martie, la București au fost internate și tratate 1.773 de persoane, au fost înregistrați 508 morți și peste 2.600 de răniți, iar în restul țării s-au înregistrat 614 răniți și 72 de decese.
Iată mai jos câteva spicuiri din presa vremii.
La împlinirea a 43 de ani de la cutremur, TVR prezintă imagini din arhiva sa pe site-ul instituţiei. Le puteţi vedea dând click AICI.
