După declanșarea de către Bulgaria a atacului de la Turtucaia, au fost convocați la Periș, unde era sediul Marelui Cartier General, de către prim-ministrul Ion I. C. Brătianu și ministrul de război, la un consiliu de război, comandanții de armată: generalul Culcer (Armata I), generalul Averescu (Armata III) și generalul Prezan (Armata IV).
Scopul convocării consiliului de război a fost: 1. Examinarea situației militare create în urma evenimentului de la Turtucaia, 2) dacă mai poate fi executat proiectul initial de operații, 3) în cazul când s-ar hotărî modificarea proiectului de operații inițial, cu ce alt proiect putea fi înlocuit?
Cel dintâi a luat cuvântul generalul Culcer. El s-a ocupat de situația Armatei sale susținând că ea este încurcată deoarece i s-au luat rezervele – diviziile 2 și 12 -, iar în viitoarele operații nu ar putea apăra în bune condiții Oltenia. Culcer a opinat că situația generală s-a înrăutățit pentru că România s-a angajat în război pe două fronturi și cu puține ajutoare rusești în Dobrogea.
Generalul Averescu a susținut că în urma înfrângerii de la Turtucaia se impune modificarea proiectului initial de operații. El a propus oprirea ofensivei în nord, reorganizarea armatei, deoarece în urma „încurcăturii batalioanelor s-a micșorat capacitatea de luptă a armatei” și o ofensivă horărâtoare în sud.
Generalul Prezan (foto) a susținutt că bătălia de la Turtucaia a constituit un eșec, care a slăbit forța morală a armatei, fără însă a micșora capacitatea ei de luptă. Examinând situația generală militară, el a propus:
1) Constituirea ofensivei în Transilvania pentru atingerea primului scop pe care comandamentul îl urmărea prin proiectul de operație, motivând astfel avantajele proiectului:
3. Necesitatea de a se constitui repede baza noastră de operații în Moldova și evacuarea acolo a tot ce trebuia evacuat.
4. Să se sporească forțele armatei IV (de Nord).