Din nefericire, este vandalizat periodic, iar locurile de veci ale personalităţilor româneşti sunt furate şi adăpostesc acum rămăşiţele pământeşti ale unor localnici, relatează stiri.tvr.ro.
Comunitatea românilor din Cernăuţi se plânge că viaţa acestui adevărat muzeu sub cerul liber depinde de implicarea autorităţilor, dar şi de câteva sute de mii de euro, bani pe care nu-i pot obţine de nicăieri.
Un reportaj realizat de TVR MOLDOVA arată situația de la fața locului, iar Ministerul român al Afacerilor Externe vine cu precizări.
Personalități
Monumente funerare stricate şi morminte descoperite, pline de gunoaie.
Aşa arată acum locurile de veci din Cernăuţi ale unor personalităţi româneşti intrate în istorie: Aron Pumnul, primul profesor al lui Mihai Eminescu, sau Eudoxiu Hurmuzachi, istoric care a luptat pentru drepturile românilor din Imperiul Habsuburgic.
La Cernăuţi se găsesc cele mai multe personalităţi marcante înhumate într-un singur cimitir. Printre ele, şi 12 foşti membri ai Academiei Române, potrivit stiri.tvr.ro.
Considerată un muzeu în aer liber datorită arhitecturii criptelor, Aleea Românilor riscă acum să dispară pe veci, din cauza indiferenţei.
O altă personalitate care a luptat pentru limba şi cultura română este Zaharia Voronca, fost membru al societăţii „Arboroasa”. Cripta impresionantă a fost vandalizată de mai multe ori.
Lista personalităţilor ale căror morminte sunt distruse este lungă.
Video Cimitir lăsat în paragină
A doua casă a lui Eminescu
Unul dintre cel mai importante morminte este cel al Aglaiei, sora mai mică a poetului Mihai Eminescu.
Locul de veci al acesteia a fost considerat dispărut mai bine de un secol, până în 2017, când un istoric l-a găsit din întâmplare.
Oraşul Cernăuţi este cunoscut nu doar pentru spiritul viu al românismului, dar şi ca a doua casă a lui Mihai Eminescu.
Prin urmare, în cimitir se găsesc mormintele mai multor apropiaţi ai marelui poet, cum ar fi cel mai bun prieten al său, pictorul Epaminonda Bucevschi, primul său profesor şi chiar cumnatul acestuia.
Toate aceste perle arhitecturale au ajuns acum în paragină.
Deocamdată, banii necesari pentru renovarea şi conservarea cimitirului român nu pot fi obţinuţi de nicăieri.
Asistăm neputincioşi la ştergerea unei părţi din cultura şi istoria română din Cernăuţi, cândva unul dintre centrele de mare importanţă culturală din România Mare.
Reacția Ministerului Afacerilor Externe
„Sintagma cimitirul românesc relevă imprecis situația de fapt a ansamblului mormintelor personalităților românești, acestea fiind răspândite în cadrul unui cimitir comun, fără a avea o dispunere compactă, care să permită eventuala lor delimitare. De interes pentru conservarea istorică sunt în special mormintele din parcela notabilităților, care în perioada sovietică a fost afectată de redistribuire, astfel încât să nu existe zone distincte pe criteriu etnic sau religios”, subliniază Ministerul Afacerilor Externe pentru TVR.
„MAE precizează că instituțiile statului român nu se pot implica direct în gestionarea mormintelor pe teritoriul Ucrainei, fiind posibilă, în schimb, acordarea de finanțare de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni organizațiilor etnicilor români dispuse să deruleze proiecte în acest scop. Subiectul a fost abordat inclusiv cu ocazia vizitei ministrului român de Externe la Cernăuți, în luna ianuarie 2018, în dialogul cu comunitatea românească fiind manifestat interesul de a se lua măsuri pentru asigurarea unei stări corespunzătoare a mormintelor personalităților române. În acest sens, MAE va colabora cu DRP în vederea susținerii proiectelor de reabilitare și renovare a obiectivelor simbolice pentru comunitatea românească din Ucraina și pentru spiritualitatea românească în ansamblu. MAE a semnalat deja reprezentanților diplomatici ai părții ucrainene situația existentă, făcând apel la o atitudine constructivă și implicare din partea autorităților ucrainene prin identificarea de soluții și susținerea oricăror proiecte menite a reda demnitatea mormintelor respective”, se mai arată în răspunsul transmis de minister.
