Conducătorul țării și șefii Armatei mor împreună. Tragedia care s-a suprapus peste altă tragedie

 

Plecaseră într-o țară străină, care de-a lungul istoriei numai prietenă nu le-a fost, ca să-și comemoreze cei 22.000 de compatrioți uciși de acești „prieteni, cu 50 de ani înainte.

În dimineaţa zilei de 10 aprilie 2010, un avion Tupolev 154M s-a prăbuşit în apropiere de Smolensk, Rusia, fără să existe supravieţuitori.

Aeronava plecase din capitala Poloniei şi se îndrepta spre Federaţia Rusă unde urmau să aibă loc ceremoniile de comemorare ale victimelor masacrului din pădurea de la Katyn, din apropiere de Smolensk. În acel teribil aprilie 1940, circa 22.000 de ofiţeri de armată, medici, avocaţi, lideri ai clerului, cei mai de seamă reprezentanţi ai elitei societăţii poloneze au fost executaţi de poliţia secretă a regimului sovietic – NKVD, fiind consemnată drept una dintre cele mai triste pagini din istoria relaţiilor dintre Varşovia şi Moscova.

Cursa de la Varşovia includea 96 de persoane, din care 88 erau demnitari de rang înalt şi lideri ai vieţii politice şi corpului de ofiţeri din Polonia. Printre aceştia s-au numărat preşedintele Lech Kaczynski şi soţia sa, şeful cancelariei prezidenţiale, fostul preşedinte Ryszard Kaczorowski, întregul efectiv de comandă al armatei poloneze în frunte cu şeful statului major general, o serie de ofiţeri, preşedintele Băncii Poloniei, ministrul adjunct de externe, oficiali ai executivului polonez, parlamentari, înalţi oficiali ai clerului, precum şi rude ale victimelor masacrului de la Katyn.

În timp ce se apropia de aeroportul din Smolensk, aflat într-o ceaţă densă, echipajul aeronavei primeşte instrucţiuni de la turnul de control să se îndrepte către aeroportul din Moscova.

Aparatul Tu-154M dispunea de cea mai recentă versiune de electronică, de un sistem de ghidaj standard actualizat, precum şi de un sistem american de comunicare pentru efectuarea procedurilor de aterizare. Comunicaţiile cu turnul de control nu s-au realizat cu succes.

Aeronava s-a prăbuşit la 8.40 a.m., ora locală în Rusia. Era cea mai mare tragedie din istoria Poloniei de după Al Doilea Război Mondial, conform ediţiei electronice a cotidianului Financial Times. Producerea accidentului a şocat opinia publică poloneză şi internaţională.

Anchetele

Autorităţile din Federaţia Rusă au deschis o anchetă tehnică aviatică pentru a stabili împrejurările producerii accidentului, aceasta fiind definitivată în ianuarie 2011. În concluziile sale, comisia de anchetă rusă a motivat că responsabilitatea producerii accidentului revine echipajului polonez şi prezenţei comandantului forţelor aeriene poloneze la bordul aeronavei care ar fi exercitat presiuni asupra echipajului să efectueze procedura de aterizare în ciuda condiţiilor meteo nefavorabile, potrivit ediţiei electronice a cotidianului britanic The Guardian.

În Polonia, a fost desfăşurată o anchetă, condusă de Jerzy Miller dar aflată sub directa coordonare a chiar premierului Donald Tusk, care a concluzionat, în iulie 2011, că producerea accidentului s-a datorat erorii de pilotaj coroborată cu sprijinul precar din partea controlorilor de trafic de la turnul de control, pe fondul vizibilităţii reduse a rudimentarului aerodrom militar din Smolensk, conform www.theguardian.com şi https://doc.rmf.pl.

Autorităţile din Rusia nu au permis încă omologilor polonezi să aducă în Polonia resturile aeronavei, conform agenţiei dpa şi www.bloomberg.com, însă au oferit investigatorilor polonezi acces la locul tragediei pentru desfăşurarea anchetei în prezenţa reprezentanţilor instituţiilor ruse.

Explozie la bord

După venirea la putere în Polonia a formaţiunii politice Lege şi Justiţie, condusă de Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al preşedintelui ucis în accidentul aviatic, a fost declanşată o nouă anchetă asupra accidentului din 10 aprilie 2010.

Echipa, desemnată de ministrul polonez al apărării Antoni Macierewicz, a prezentat în 16 septembrie 2016 concluzii preliminare ale anchetei care criticau vehement raportul publicat în 2011 de echipa condusă de Jerzy Miller.

În 10 aprilie 2017, comisia anunţă că ”numeroase argumente indică faptul că la 10 aprilie 2010, o explozie a avut loc la bordul avionului guvernamental Tupolev.

Ca urmare a experimentelor efectuate, putem afirma că cel mai probabil cauza a fost o explozie care a declanşat o undă de şoc foarte puternică”.

Comisia pentru reinvestigarea accidentului aviatic de la Smolensk din cadrul Ministerului naţional al apărării din Polonia a prezentat în 11 aprilie 2018 un raport tehnic de anchetă privind evoluţia la zi a investigaţiilor desfăşurate.

Printre concluziile prezentate se specifică: „Aeronava Tu-154M a fost distrusă în aer ca rezultat a mai multor explozii”. În raportul tehnic de anchetă al Comisiei din 9 aprilie 2019, prezentat anual pentru a oferi publicului evoluţia investigaţiilor, se confirmă în urma cercetărilor efectuate atât în centre de cercetare poloneze cât şi străine urme ale producerii exploziei”.

Rusia refuză

La 12 octombrie 2018, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluţia 2246 (2018) prin care reprezentanţii a 46 de state ale organizaţiei au cerut, în conformitate cu prevederile Anexei 13 a Convenţiei de la Chicago privind Aviaţia Civilă Internaţională, ca statul unde s-a desfăşurat incidentul să returneze epava şi toate materialele care constituie dovezi statului unde fusese înregistrată aeronava de îndată ce investigaţia aviatică tehnică este încheiată.

Autorităţile din Rusia au refuzat să returneze până în prezent resturile aeronavei.

Sursa: Agerprea

Parteneri