Totuși, toți erau solidari în lupta de alungare a englezilor din Egipt, deși Nasser era impermebil la marxism, la ideile comuniste. El prefera reforma agrară, dar ca militar nimic nu-l oripila mai mult decât spontaneitatea revoluționară sau manifestațiile de stradă.
Scrisoarea de dincolo de gratii
După ce Nasser a făcut celebrul anunț: „Guvernul egiptean face cunoscută etatizarea Canalului Suez”, comuniștii egipteni i-au salutat triumful, trimițându-i din închisoare următoarea scrisoare:
„Noi, comuniștii, acordăm un sprijin total și conștient politicii dumneavoastră. Sprijinim atitudinea dumneavoastră de la conferința istorică de la Bandung (…)
Sprijinim lupta consecventă a guvernului dumneavoastră împotriva pactului turco-iranian, împotriva tuturor pactelor militare și împotriva imperialismului agresiv.
Sprijinim acțiunea dumneavoastră pentru unitatea țărilor arabe în lupta contra imperialismului, pentru salvarea teritoriului lor și pentru apărarea surorii noastre, Iordania.
Sprijinim declarația Saud-Kuadly, Nasser care întărește unitatea arabă pe baza independenței (…)
Într-adevăr, țara noastră este mândră, astăzi, de această politică națională”.
Soarta Fraților Musulmani
Dimpotrivă, Frații Musulmani îi rămâneau ostili. Amestecul americanilor și al sovieticilor constituia pentru ei o ingerință inadmisibilă.
În 1957, 21 de frați musulmani au fost asasinați în celulele lor și tot atâția au fost grav răniți.
La Conferință de la Bandung din 1955 au participat delegați din 24 de țări asiatice și africane. Scopul a fost de a promova o cooperare mai strânsă, amiabilă în sectoarele economice, culturale si politice.
Rezoluția adoptată a fost cunoscută sub numele de „Dasa Sila” sau „Cele Zece Principii” de la Bandung. Aceasta luptă pentru pace mondială, respect pentru suveranitatea tuturor țărilor, pentru integritatea natională și pentru neamestecul în treburile interne.
