Refuzul lui Ivan de a-şi împărţi cuceririle cu fraţii săi, precum şi amestecul, ulterior, în politica internă a statelor moştenite de aceştia, l-au implicat în câteva războaie, din care a ieşit victorios.
Hanul se retrage în stepă
În timpul domniei lui Ivan al III-lea, Moscova a refuzat jugul tătarilor. Oştirile ruse şi tătare s-au confruntat, fiecare de pe părţi opuse ale Ugrei, până la 11 noiembrie 1480, când hanul s-a retras în stepă.
În anul următor, marele han a fost atacat pe neaşteptate, fiind ucis. În 1487, Ivan a redus hanatul Kazanului la condiţia unui stat-vasal.
Ținta Lituania
Viitoarea expansiune a dominaţiei moscovite a fost uşurată de moartea lui Cazimir al IV-lea în 1492. Tronul Lituaniei a fost ocupat de fiul lui Cazimir, Alexandru. S-a apelat, în cele din urmă, la un acord matrimonial, căsătorindu-se cu fiica lui Ivan, Elena.
Hotărârea fermă a lui Ivan de a-şi însuşi cât mai repede Lituania l-a făcut să-l constrângă pe Alexandru, în 1499, să ridice armele împotriva sa. Lituanienii au fost înfrânţi la Vedrosha, la 14 iulie 1500.
Caracterul conducerii Moscovei, sub Ivan al III-lea, s-a schimbat esenţial, luând o formă autocratică.
În timpul domniei lui Ivan al III-lea, un nou cod de legi a fost întocmit de cărturarul Gusev, artişti străini au fost aduşi la Moscova, iar arhitecţii italieni au ridicat biserici, palate şi fortificaţii.
Printre aceştia, cel mai de seamă a fost italianul Ridolfo di Fioravante, poreclit Aristotel, datorită cunoştinţelor sale extraordinare, şi care a construit catedrala de la Uspenski şi cea a Sfântului Mihail de la Kremlin.
Ivan al III-lea a murit la 27 octombrie 1515.
Sursa: Agerpres
