Pe lângă Top500, Fugaku s-a clasat pe primul loc şi în clasamentele Graph500, HPCG şi HPL-AI, care măsoară performanţa în metode de calcul pentru uz industrial, aplicaţie de inteligenţă artificială şi analize de date mari.
Fugaku va deveni complet operaţional începând din aprilie 2021. În prezent, el a început să fie utilizat în cadrul unor cercetări despre noul coronavirus.
Dezvoltatorii supercomputerului japonez numit Fugaku au declarat marţi, potrivit Agerpres, că vor continua să îi îmbunătăţească performanţele pentru a se asigura că va rămâne în fruntea noilor frontiere de cercetare.
L-a detronat pe Summit
Fugaku s-a clasat luni în fruntea celui mai recent clasament publicat de site-ul specializat Top500, detronând supercalculatorul american Summit, dezvoltat de IBM şi instalat în laboratorul naţional de fizică nucleară din Oak Ridge, Tennessee.
Summit ocupase prima poziţie în ultimele patru clasamente ale acestui site de referinţă, care sunt publicate de două ori pe an. Viteza lui Fugaku este de circa 2,8 ori mai mare decât cea a lui Summit – 415,53 petaflopi faţă de 148,6 petaflopi.
Performanţele unui supercomputer sunt exprimate în petaflopi – un cvadrilion (o mie de trilioane) de operaţii pe secundă.
Printre realizările ce pot fi obţinute cu ajutorul lui Fugaku se numără dezvoltarea de noi celule solare şi produse farmaceutice.
