La 24 noiembrie 1989, agenţia de presă United Press International (UPI) realiza un reportaj despre atmosfera de la finalul celui de-al XIV-lea Congres al PCR, care avea să fie şi ultimul al formaţiunii, dar şi pentru Elena şi Nicolae Ceauşescu.
Început la 20 noiembrie 1989 şi încheiat după 4 zile, evenimentul se termina cu realegerea în funcţia de secretar general a lui Nicolae Ceauşescu, care la 71 de ani se pregătea pentru încă un mandat de 4 ani.
Dictatorul avea deja aproape un sfert de secol în fruntea ţării şi era reales a şasea oară. În rândurile ce urmează veţi afla ce observaseră jurnaliştii americani în acele zile de mare încărcătură pentru nomenclatura comunistă.
„BUCUREȘTI, România – Partidul comunist aflat la guvernare a încheiat joi un congres de o săptămână, exprimând aprobarea realegerii șefului de partid Nicolae Ceaușescu și a politicii sale de linie dură împotriva reformei democratice.
Congresul celor 3.300 de delegați se va închide oficial astăzi, când rezultatele alegerilor pentru liderii de top ai partidului vor fi făcute publice.
Zeci de delegați, care reprezintă cei 3,5 milioane de membri ai partidului, i-au lăudat joi pe Ceaușescu și soția sa, Elena, primul vicepremier al țării, ca «tovarăși mult respectați și îndrăgiți» și «personalități strălucite» în timp ce cuplul era în şedinţă.
Vocea avizată a textilistei Elena Vodă
Delegata Elena Vodă, în vârstă de 41 de ani, a declarat, într-o pauză a lucrărilor, că actualul congres este «cel mai important» de la cel desfășurat în 1965, când a fost ales Ceaușescu.
«Propunerea de a-l reelege pe tovarășul Ceaușescu a fost acceptată din toată inima de tot poporul român», a spus Voda, tehniciană textilistă din nord-vestul României. «Susținem pe deplin această propunere, deoarece politica tovarășului Ceaușescu consolidează socialismul în România și pacea și libertatea în întreaga lume.»
Un alt delegat, Mihalcea Tashke, în vârstă de 54 de ani, un maistru dintr-o fabrică de pompare a apei din București, a numit «anormală» mișcarea de reformă democratică de amploare care străbate Europa de Est și a spus că «nu ar fi trebuit să se întâmple».
«Acest lucru nu se poate întâmpla în România. Trăim liniștiți și nu avem nevoie de schimbări», a spus Tashke. «Nu ne este frică de mâine.»
Deși este membră a Pactului de la Varșovia, România sub Ceaușescu și-a menținut independența față de Moscova în trecut și a făcut din nou pasul respingând reformele promovate de președintele sovietic Mihail S. Gorbaciov.
Preţul adevărat al datoriei externe?
La începutul acestui an, România a rambursat toate datoriile sale externe de 10 miliarde de dolari către țările occidentale și s-a declarat independentă din punct de vedere economic și politic atât faţă de Est, cât și de Vest.
«Am fost întotdeauna și vom rămâne uniți în jurul Partidului nostru Comunist și al Președintelui Ceaușescu, astfel încât să putem preveni orice interferență exterioară din partea oricărei părți în treburile noastre interne», a spus un oficial român de înalt nivel, vorbind sub anonimatul care este o practică standard în țară.
«Nu avem nevoie de modificări, în special nu ca acelea care sunt în curs de desfășurare în majoritatea țărilor din Europa de Est.»
Dar România a suferit în ultimii ani de o scădere a nivelului de trai și de implementarea unui program strict de raționalizare care limitează fiecare român la 1 kilogram de carne și 10 ouă în fiecare lună.
Oficialul a argumentat că România a trebuit mai întâi să ofere locuri de muncă și locuințe și «apoi vine restul». Țara se laudă că nu are șomaj”, se arată în ultima parte a reportajului păstrat în arhiva Los Angeles Times.
Observaţii despre ultimul Congres al PCR
Rezultatul realegerii lui Ceauşescu la finalul celui de-al XIV-lea Congres al PCR venea la numai două săptămâni de la Căderea Zidului Berlinului.
Trecuseră şi câteva luni de la instalarea în Polonia a primului guvern pluralist de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Deşi primise mesaje clare de la liderul URSS Mihail Gorbaciov, Nicolae Ceauşescu insista să menţină linia dură a stalinismului în care se formase la începutul anilor 1950.
Ironicul Ceauşescu şi micşunelele
Tovarăşilor care doreau reforma, indiferent că erau ruşi, unguri, est-germani sau polonezi, Ceauşescu le transmitea un mesaj ironic, intrat în istorie:
„Ţările bogate, şi din ele un mic grup de bogaţi, au acumulat anual zeci şi zeci de miliarde de dolari din ţările în curs de dezvoltare.
Este o situaţie care nu poate să continue mai departe. Aşa se prezintă lumea spre care unii domni ne îndeamnă să revenim: a inechităţii, a jafului, a asupririi.
Am cunoscut-o sute de ani şi o sută de ani sub capitalism. De aceea am declarat că pentru noi a apus întotdeauna o asemenea cale. Poporul nostru spune câteodată «când o face plopul mere şi răchita micşunele».”
6 ore a citit Ceauşescu din raport
În cele 6 ore alocate pentru a-şi citi discursul, „fiul iubit al poporului” a primit aplauzele şi ovaţiile înflăcărate de la cei peste 3.300 de delegaţi convocaţi la Sala Palatului.
Nicolae Ceauşescu prezenta o Românie prosperă celor care au fost martori oculari ai celui eveniment de marcă la vârful PCR:
„Consumul alimentar a crescut de la 1.800 de calorii zilnic pe locuitor în 1950, la circa 3.300 de calorii în prezent, România înscriindu-se între ţările cu un bun consum, din punct de vedere al necesităţilor.”
Dintre cele 24 de capitole ale raportului nu lipseau tuşele despre „edificarea cu succes a noii orânduiri socialiste” şi marile realizări de după Congresul al IX-lea, când Ceauşescu era ales secretar general.
Celebrele planuri cincinale „atingeau” perioada 2000-2010, semn că Ceauşescu nici măcar nu lua în calcul înlăturarea lui sau a familiei sale de la putere.
Ce-şi mai dorea Ceauşescu
Pentru perioada 1991-1995, regimul comunist îşi mai propunea ca „producţia – marfă industrială să crească cu 30-50%”.
„Dar este necesar să avem în vedere că, în cadrul dezbaterilor în partid şi cu întregul popor, s-a subliniat că este necesar să considerăm acest spor ca minim – şi trebuie să acţionăm pentru o creştere mai accentuată”, era scris în celebrul raport, conform CNSAS.
De asemenea, la 20 noiembrie 1989, Ceauşescu a mai cerut pentru prima dată ca toate acordurile încheiate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial cu Germania, inclusiv Pactul Ribbentrop-Molotov, să fie anulate.
„Raportul cu privire la stadiul actual al societăţii socialiste româneşti, la activitatea Comitetului Central în perioada dintre Congresul al XIII-lea şi al XIV-lea, la realizarea programului-directivă de dezvoltare economico-socială în cincinalul al IX-lea şi în perspectiva până în anii 2000-2010, în vederea îndeplinirii neabătute a programului de făurire a societăţii multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism” era titlul raportului citit de Ceauşescu la 20 noiembrie 1989. Megaloman până la final!
