Compozitorul Wilhelm Friedemann Bach s-a născut la 22 noiembrie 1710, la Weimar.
A fost primul fiu al compozitorului Johann Sebastian Bach. Tatăl său l-a instruit în arta muzicală, iar atunci când avea zece ani, i-a dedicat colecţia Klavier-büchlein vor Wilhelm Friedemann Bach, scrisă special pentru claviatură.
A studiat şi vioara. În 1729, s-a înscris la Universitatea Leipzig, iar în 1746, a fost numit organist la Biserica Sf. Sofia din Dresden. În acelaşi an, s-a mutat la Liebfrauenkirche, Halle.
În 1774, s-a mutat la Berlin, unde a trăit în sărăcie, susţinând recitaluri şi cursuri de muzică.
Din creaţia sa muzicală fac parte lucrări pentru claviatură, cantate, câteva simfonii şi o operă.
Muzica sa a oscilat între stilul Baroc al tatălui său şi noul stil galant, Rococo. Compoziţiile sale, destul de puţine, sunt, în mare parte, pline de pasiune, adesea impredictibile în linia melodică, armonie şi ritm.
A murit la 1 iulie 1784, la Berlin.
Friedemann s-a căsătorit cu Dorothea Elisabeth Georgi (1721–1791), care era cu 11 ani mai mică decât el și care i-a supraviețuit șapte ani.
Dorothea era fiica unui vameș. Proprietățile funciare pe care le-a moștenit au făcut ca familia să fie plasată într-o categorie de impozite ridicată de către autoritățile Halle, care ridicau impozitele pentru a răspunde cerințelor de venituri ale războiului de șapte ani.
Pentru a strânge bani pentru aceste plăți, ea și-a vândut o parte din proprietate în 1770.
Cuplul a avut doi fii și o fiică, Friederica Sophia (născută în 1757). Descendenții Sofiei Friederica au emigrat în Oklahoma.
