Ce a făcut înainte de Revoluție Gelu Voican Voiculescu bătut pe 21 decembrie 2019 în Piața Universității

 

Fostul prim-viceprim-ministru în primul guvern Roman, Gelu Voican-Voiculescu a fost, sâmbătă, bătut, scuipat și alungat de la Troița dedicată eroilor căzuți la Revoluția din 1989 din Piața Universității.

Gelu Voican-Voiculescu s-a născut la data de 8 februarie 19 în București.  Gelu Voican-Voiculescu provine din familia principelui Mihai Sturdza, ministru de externe în guvernul național-legionar.

A absolvit Liceul „I.L. Caragiale” din București în anul 1957 și s-a înscris la Institutul de Cercetări Petrolifere al Facultății de Geologie, de la care a fost exmatriculat în anul 1959 fiind considerat „un exponent al reacțiunii interne, aflat în contact cu reacțiunea externă”.

Exmatricularea sa a avut loc în contextul creat de valul de represiuni împotriva tineretului, care a urmat Revoluției din Ungaria din 1956.

A fost incriminat pentru faptul că purta cruciuliță la gât și că făcea pictură modernistă, nonfigurativă.

Sondor

După exmatriculare, a lucrat un an ca sondor la Întreprinderea de Foraje București, după care i s-a permis să se reînmatriculeze la Facultatea de Geologie a Universității din București, ale cărei cursuri le-a absolvit în anul 1963, obținând diploma de inginer geolog.

După absolvirea facultății, a lucrat 3 ani ca inginer la Schela de Extracție Videle, după care s-a transferat ca cercetător la Institutul de Cercetări Geologice pentru hidrocarburi unde a lucrat până în 1970.

Secrete de serviciu

În anul 1970 este arestat și anchetat pentru atingere adusă securității statului prin trădare de secrete de serviciu și spionaj economic, fiind considerat un agitator periculos în rândul tinerilor.

Gelu Voican a argumentat ca motive adevărate ale arestării sale faptul că a fost implicat în demonstrația studenților din ziua Crăciunului din 1968, fiind în legătură cu Ana Șincai, cea care a condus această demonstrație.

A fost eliberat din închisoare după trei luni, fără nici o condamnare din lipsă de probe.
Cu ajutorul unor prieteni, s-a angajat corector la revista Viața Românească unde a lucrat până în anul 1973, când i s-a permis să se angajeze în specialitatea sa la un atelier de proiectare din cadrul IPROMIN, principalul institut de proiectări miniere din România.

Deși institutul a fost desființat în martie 1974, atelierul de geotehnică unde lucra Voican a rămas în București sub forma unei filiale aparținând de alte institute din provincie. Aici a lucrat la elaborarea de studii geotehnice ale obiectivului minier Roșia-Poeni.

Arestat din nou

În iulie 1985 este arestat din nou și condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare în baza articolului 166 din Codul penal de la acea vreme – „propagandă împotriva orânduirii sociale“, fiind acuzat de difuzare de manifeste anticomuniste.

Ulterior, potrivit propriilor mărturisiri, Gelu Voican Voiculescu a fost și actorul unui proces de drept comun, fiind acuzat de înșelăciune în dauna avutului obștesc prin falsificarea unor deconturi și însușire de bani pentru niște deplasări.

Motivele presupuse ale arestării sale sunt, după Gelu Voican, faptul că deținea cópii a zeci de cărți pe teme legate de ezoterism și de aspectele inițiatice ale societăților secrete.

Și-a efectuat pedeapsa la secția specială a penitenciarului Rahova, în ciuda pedepsei reduse, fiind eliberat după numai un an în urma unei amnistii.

În perioada octombrie 1988-august 1989, organele Securității au descins de mai multe ori la domiciliul său și i-au confiscat „cărți și înscrisuri“.

 

Parteneri