De mic, Ferruccio a fost atras de mecanică, șurubărind la mașinile agricole de la fermă cât era ziua de lungă.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, el a servit în forțele aeriene. După război, obișnuia să ia mașini militare abandonate, pe jumătate distruse, le repara și le transforma în utilaje agricole, mai ales tractoare.
Afacerea cu tractoare i-a adus mulți bani. Ca orice proaspăt îmbogățit, și-a cumpărat câteva automobile de lux, printre care un Ferrari. Lamborghini nu era pasionat doar de mecanică, ci și de viteză. A folosit câteva dintre noile sale achiziții pentru a participa la curse. Mecanicul din el și-a dat repede seama că mașinile pe care le folosea în raliuri aveau nevoie de unele îmbunătățiri.
Când a alergat pe Ferrari, de pildă, a constatat că era prea zgomotos și rigid. O altă problemă era că ambreiajul se strica des.
În anii 1960, mașinile fabricate de Enzo Ferrari se aflau în vârful piramidei vehiculelor de viteză luxoase.
Cum se considera un excelent mecanic, Lamborghini a decis să meargă să-i semnaleze lui Ferrari problemele pe care le observase la mașinile sale.
Don Enzo, în schimb, era convins că Lamborghini habar n-are despre ce înseamnă un adevărat bolid și i-a trântit în față că nu are nevoie de sfaturile unui mecanic agricol.
Așa a început rivalitatea!
Lamborghini a decis să fabrice el automobilele de mare viteză și lux pe care le visa și să-i arate lui Ferrari ce înseamnă o mașină adevărată.
Ambiționat de insulta rivalului, Ferruccio a început să creeze diferite modele pentru marca proprie.
În martie 1963, întemeia compania Automobili Ferruccio Lamborghini. A decis să cumpere un teren la Sant’Agata Bolognese.
Pe această parcelă construiește o uzină de la zero.
Grație experienței dobândite la întemeierea altor societăți, mai ales în construcția de tractoare, a putut realiza o uzină fără egal la acea vreme. Clădirea pentru producție era plasată în centru.
Clădirea de birouri se afla în imediata apropiere. Așa își dorise Lamborghini, care voia să monitorizeze în permanență activitatea și să pună mâna personal pe cheie sau pe patent, atunci când sesiza ceva în neregulă.
În numai patru luni, a prezentat la salonul auto de la Torino, din octombrie 1963, modelul Lamborghini 350 GTV.
Până la sfârșitul lui 1964, Lamborghini vânduse deja 13 mașini, sub indicativul 350 GT.
După ce a intrat în concurență cu Ferrari, Lamborghini a decis să se extindă și în alte domenii, drept care a devenit un om foarte bogat înainte de a împlini vârsta de 50 de ani.
La începutul anilor 1960, marca Lamborghini devenise aproape la fel de puternică precum Ferrari, deși mulți consideraseră la început că trebuie să fii nebun ca să construiești o mașină sport pentru a-l concura pe Don Enzo.
