„Din fericire, vremea în care puteau fi cumpărate țări și populații a trecut”, declara ironic premierul danez Mette Frederiksen, după ce Donald Trump și-a exprimat intenția de a achiziționa Groenlanda în vara lui 2019.
Cu toate acestea, nimic un împiedică astăzi o astfel de tranzacție, din punctul de vedere al dreptului internațional.
Însă, deși posibilitatea există, ea nu a mai fost folosită de multă vreme. Ultimul exemplu notabil datează din 1917, când au fost cumpărate Insulele Virgine. Vă întrebați cine a fost cumpărătorul? Danemarca indignatei doamne Frederiksen.
Iată câteva dintre cele mai notabile și recente cazuri de „shopping teritorial” din istorie:
1768: Franța cumpără „provizoriu” Corsica
Corsica nu a fost franceză dintotdeauna. Republica Genova încredințează „provizoriu” Franței drepturile sale asupra Corsicii pe 15 mai 1768, prin Tratatul de la Versailles, pentru o rentă anuală de 200.000 livre pe o perioadă de 10 ani.
Scopul tranzacției era ca Franța să pacifice Insula Frumuseții și să-i calmeze pe insurgenții independentiști.
Acordul vine la momentul oportun pentru Paris, care vrea să-și extindă influența în Mediterana.
Acest act de vânzare deghizat nu înșală pe nimeni: Genova, ruinată, va fi incapabilă să achite Franței cheltuielile de pacificare a insulei, astfel că aceasta este integrată teritoriului francez câțiva ani mai târziu.
1803: Statele Unite cumpără Louisiana
Este una dintre cele mai mari tranzacții imobiliare din istorie: aceasta a permis Statelor Unite să-și dubleze suprafața.
În 1803, imperiul francez a decis să cedeze Louisiana, dobândită de la spanioli, prin tratat, cu trei ani înainte, din cauza unei schimbări de strategie militară.
Napoleon, care intenționa să își sporească influența în America, ajunge la concluzia că nu poate lupta pe toate fronturile și să păstreze acest teritoriu în fața englezilor.
Cei 2.145.000 de kilometri pătrați ai teritoriului, care se întindea de la Canada la actualul stat Louisiana, sunt vânduți pentru circa 15 milioane de dolari, o sumă care ar fi echivalentă cu 300 de milioane de euro de azi.
Tranzacția îi permite lui Bonaparte să-și finanțeze oparte din campaniile militare.
1867: Statele Unite cumpără Alaska
În a doua parte a secolului XIX, acest teritoriu arctic, cu o suprafață de 1.600.000 de kilometri pătrați, trece din proprietatea foarte îndatoratului imperiu țarist în cea a Statelor Unite pentru suma modică de 7,2 milioane de dolari.
Anunțul achiziționării acestui pământ ostil și nelocuit a fost foarte criticat la vremea respectivă în Statele Unite, în unele cercuri fiind declarat o „nebunie”.
Însă, în numai trei decenii, valoarea colosală a Alaskăi devine evidentă, după ce primii mineri descoperă aici aur.
Mai mult, din punct de vedere strategic, acest teritoriu se dovedește un avanpost cheie în timpul Războiului Rece.
Această strategie de expansiune prin achiziții mai fusese experimentată de SUA. În 1848, la sfârșitul războiului americano-mexican, Mexicul învins cedează pentru 18 milioane de dolari un imens teritoriu, care se întindea de la New Mexico până la California, trecând prin Utah.
Această achiziție va fi completată în 1853 prin cumpărarea teritoriului zis „Gadsden”, o fâșie de pământ de 76.800 de kilometri pătrați de-a lungul frontierei cu Mexicul, pentru 10 milioane de dolari.
1917: Danemarca achiziționează Insulele Virgine
Danemarca, mai puțin reticentă ca astăzi față de tranzacțiile teritoriale, cumpără Insulele Virgine de la… Statele Unite, un teritoriu pe care îl împarte cu Marea Britanie.
Să notăm că Statele Unite au mai avut o tentativă de a cumpăra Groenlanda, prin Harry Truman, în 1946, care a oferit în schimb 100 de milioane de dolari în aur și câteva parcele din Alaska. Fără succes.
