Până în 1979, Irlanda interzicea prin lege importul și comercializarea contraceptivelor. În cazul McGee vs Procurorul General din 1973, Curtea Supremă de Justiție a decis că este un drept constituțional pentru un cuplu căsătorit să utilizeze contraceptivele.
Sub presiunea Bisericii și a societății conservatoare, guvernul a tot amânat schimbarea legii ca urmare a deciziei Curții.
Circumstanţe legale
În 1979, ministrul Sănătății a decis să acorde circumstanțe legale pentru utilizarea contraceptivelor în scopul plănuirii întemeierii unei familii, adică soții să decidă cu exactitate când își doresc un copil.
În noiembrie 1980, legea a devenit oficială sub forma în care contraceptivele puteau fi cumpărate de la un farmacist licențiat doar pe bază de prescripție de la medic.
Societatea s-a scindat, la fel ca și Parlamentul irlandez. Unii considerau legea inacceptabilă, alții aproape inutilă.
Biserica a ieșit la atac și a avertizat despre pericolul iminent al decăderii morale a Irlandei, accesul nelimitat la contraceptive încurajând apariția copiilor ilegitimi, creșterea ratei avorturilor și înmulțirea bolilor venerice.
În 1985, legea a ajuns în faza votului final și a trecut cu 83 la 80 în ciuda protestelor organizate de Biserică și a amenințărilor la adresa unor parlamentari.
Prezervativele (contraceptivele non-medicale) erau disponibile fără prescripție medicală la farmacii, dar doar pentru persoanele de peste 18 ani.
Distribuirea lor a fost permisă și în spitale, clinici și birouri private ale medicilor. A fost prima înfrângere a Bisericii Catolice în materie de legislație socială în Irlanda, scrie History.com.
După zece ani
A doua a venit zece ani mai târziu. Irlanda a organizat un referendum pentru legalizarea divorțului. În 1995 era încă în vigoare Constituția din 1937 prin care divorțul era strict interzis.
Chiar dacă prin Constituţie este interzisă adoptarea unei religii oficiale de stat, Biserica romano-catolică a jucat timp de secole un rol determinant.
Un alt stat cu o puternică influență catolică, Italia legalizase divorțul încă din 1970. Irlanda a organizat primul referendum pe această temă în 1986, însă 63,5% dintre cei prezenți la urne au votat împotrivă.
În 1995 a venit rândul unui nou referendum. Papa Ioan Paul al II-lea și Maica Tereza au susținut public votul “Nu”. În final, simțind că se înclină balanța, Biserica a decis că nu este un păcat dacă enoriașii vor vota cu ”Da”.
Printr-un vot masiv în zonele urbane, tabăra „Da” s-a impus cu 50,03%. Tabăra adversă a contestat fără succes rezultatele.
În 2015, Irlanda a legalizat căsătoriile între persoanele de același sex.
În 2018 s-a legalizat avortul, iar în 2019 a fost reformată legea divorțului prin eliminarea obligativității perioadei de separare.
