Călugărul care l-a sfidat pe Ceauşescu a fost salvat de la moarte de un american

 

În materialul sugestiv intitulat „Moartea şi viaţa în România lui Ceauşescu”, un dialog între doi jurnalişti dezvăluie ce prag atinseseră nemulţumirile românilor în august 1989. Michael Meyer, fostul șef al redacţiei Newsweek ce acoperea Germania, Europa de Est și zona Balcanilor în 1989, a fost ultimul jurnalist american care a călătorit în România pentru a-l […]

În materialul sugestiv intitulat „Moartea şi viaţa în România lui Ceauşescu”, un dialog între doi jurnalişti dezvăluie ce prag atinseseră nemulţumirile românilor în august 1989.

Michael Meyer, fostul șef al redacţiei Newsweek ce acoperea Germania, Europa de Est și zona Balcanilor în 1989, a fost ultimul jurnalist american care a călătorit în România pentru a-l intervieva pe Nicolae Ceaușescu înainte de căderea sa.

Totdată, el a fost şi unul dintre primii care au ajuns la București după execuţia cuplului prezidenţial în unitatea militară 01417 din Târgovişte.

Meyer, care este autorul unei cărți apreciate despre căderea comunismului în Europa de Est (n.r. – Anul care a schimbat lumea), a vorbit cu corespondentul RFE / RL, Eugen Tomiuc, despre viața în România înainte și după căderea lui Ceaușescu.

Cu această ocazie, el și-a amintit câteva dintre cele mai impresionante imagini din acei ani în care comunismul românesc îşi trăia ultimele clipe. Iată ce spunea Meyer despre întânirea cu doi oameni atât de diferiţi, dar uniţi de aceleaşi suferinţe.

„Am întâlnit un preot într-o mănăstire de la poalele Carpaților; vorbea despre cum magazinele erau goale, despre cum oamenii mor de foame şi cum trebuia să conducă o dată pe săptămână spre București pentru a obține pâine pentru congregația lui.

Și a vorbit despre cum ar trebui să se revolte oamenii. Şi a spus: «Publicați ce spun eu, acest regim teribil care își omoară oamenii, care îşi devorează oamenii… spuneți-le. Folosiți numele meu.» Desigur, nu am făcut-o pentru că m-am temut pentru viața acestui om.

Un șofer de taxi m-a condus și mi-a povestit despre cum mama și soția lui își petreceau cea mai mare parte a zilei stând la coadă, astfel încât atunci când un magazin a început să vândă ceva – fie că era vorba de carne, mere sau altceva – se forma imediat o coadă. Nu știai ce cumpărai, dar oricum cumpărai astfel încât să îl poţi tranzacționa cu ceva de care aveai nevoie. El a spus că asta e ca viața într-o închisoare. Și asta a fost România atunci.”

Prima parte a interviului: Torida vară din 1989. Republica Socialistă România fierbea în toate sensurile