Călugărul al cărui creier refuză să îmbătrânească odată cu el

 

Călugărul Yongey Mingyur Rinpoche (YMR), un celebru învăţător şi practicant al meditaţiei, are creierul cu opt ani mai tânăr decât vârsta sa biologică.

YMR, în vârstă de 41 de ani, a început să practice în mod regulat meditaţia de la vârsta de nouă ani, conform unui studiu de caz desfăşurat la Centrul pentru Minţi Sănătoase de la Universitatea Wisconsin-Madison, transmite miercuri Live Science.

Confirmarea, venită la finalul unui studiu longitudinal (care verifică acelaşi parametru de-a lungul timpului), se adaugă unei bogate literaturi ştiinţifice despre rolul meditaţiei în încetinirea procesului biologic de îmbătrânire.

Noul studiu a fost publicat recent în revista Neurocase

În cadrul studiului, cercetătorii au folosit tehnologia RMN pentru a scana de patru ori creierul călugărului YMR, într-un interval de timp de 14 ani, prima scanare având loc când acesta avea 27 de ani.

https://agoramag.ro/abonamente

În această perioadă au fost scanate şi creierele unui grup de control format din 105 adulţi americani de aproximativ aceeaşi vârstă cu călugărul tibetan. Cercetătorii au folosit un sistem de inteligenţă artificială (AI), denumit BrainAGE (Brain Age Gap Estimation), pentru a analiza materia cenuşie în cazul lui YMR şi a celorlalţi participanţi la studiu. Acest algoritm estimează vârsta unei persoane în funcţie de anumite caracteristici ale materiei cenuşii din creier.

Analiza materiei cenuşii este o excelentă modalitate de a identifica vârsta creierului, conform coordonatorului acestui studiu, Richard Davidson, profesor de psihologie şi psihiatrie la Universitatea Wisconsin-Madison, fondator şi director al Centrului pentru Minţi Sănătoase din cadrul universităţii. „Materia cenuşie este maşinăria neuronală a creierului. Atunci când creierul se atrofiază, se remarcă un declin al materiei cenuşii”, a susţinut Davidson pentru Live Science.

Analiza BrainAGE a dezvăluit faptul că, prin practicarea meditaţiei, creierul lui YMR a încetinit procesul de îmbătrânire prin comparaţie cu grupul de control.

„Marea descoperire este că creierul acestui călugăr tibetan, care a petrecut peste 60.000 de ore din viaţa sa în meditaţie, îmbătrâneşte mult mai încet decât creierele din grupul de control”, conform lui Davidson.

BrainAGE a arătat şi că anumite regiuni ale creierului lui YMR nu sunt cu nimic deosebite faţă de grupul de control, „ceea ce sugerează că diferenţele de îmbătrânire dintre creiere pot apărea din schimbările coordonate înregistrate în materia cenuşie”, conform studiului.

Maturizare timpurie

În plus, analiza BrainAGE a arătat că creierul călugărului tibetan s-a maturizat devreme. Deocamdată nu este foarte clar ce înseamnă acest lucru, însă cercetătorii au venit cu o ipoteză.

„Sunt regiuni ale creierului care încep să se activeze între 24 şi 29 de ani, cum sunt, spre exemplu, regiunile care au un rol important în autoreglarea atenţiei. Este posibil ca aceste regiuni să se maturizeze mai devreme în cazul persoanelor care practică meditaţia, un lucru logic de altfel, pentru că suntem de părere că meditaţia poate întări aceste zone şi acest tip de funcţii (cerebrale)”, conform coordonatorului acestui studiu.

Viaţa lui YMR este unică

La vârsta de 12 ani, a fost recunoscut drept cea de-a 7-a reîncarnare a lui Yongey Mingyur Rinpoche.

Ca adolescent, a devenit un maestru al meditaţiei şi i-a ghidat pe călugării mai în vârstă decât el în tainele acestei practici timp de trei ani. Ulterior, YMR a acceptat să participe în mai multe astfel de studii pentru a-i ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă ce înseamnă meditaţia şi care este efectul ei asupra creierului în special şi asupra întregului organism în general.

Astfel de rezultate atestă faptul că meditaţia este o practică sănătoasă, susţine şi Dr. Kiran Rajneesh, neurolog la Centrul Medical Wexner din cadrul Universităţii de stat din Ohio, care nu a participat însă la studiu.

„Pare logic din punct de vedere biologic, pentru că stresul este cel care provoacă îmbătrânirea. Şi nu este vorba doar de stresul psihologic, ci şi de stresul manifestat la nivel celular”, a comentat Dr. Kiran Rajneesh pentru Live Science.

Sursa: Agerpres