Chiar și mari compozitori, precum Irving Berlin, au produs o sută de bucăți neinspirate, de genul „moon – June”, pentru fiecare piesă clasică, precum „Blues Skies” sau „Puttin’ on the Ritz”.
Dacă și în rock and roll există o rimă ultra-uzată („baby” și „maybe”), aceasta a fost făcută celebră în piesa clasică de la începuturile erei rock, „Be-Bop-A-Lula”, înregistrată la Nashville, Tennessee, de către legenda stilului rockabilly, Gene Vincent, pe 4 mai 1956.
Povestea modului în care au fost scrise cuvintele destul de tâmpițele ale „Be-Bop-A-Lula” este încă înconjurată de controverse, scrie History.
Oficial, directorul comercial al lui Vincent, Bill „Sherriff Tex” Davis, este cel creditat drept co-autor al textului, însă este puțin probabil ca un ins atât de pragmatic să fi contribuit la această bijuterie naivă.
Există și o altă istorie, potrivit căreia autorul este un tânăr pe nume Donald Graves, pe care Gene Vincent îl întâlnise la Spitalul Veteranilor din Portsmouth, Virginia.
Gene – al cărui nume real este Vincent Eugene Craddock – tocmai se înrolase din nou în Marina militară, în primăvara lui 1955, când s-a rănit grav la picior într-un accident de motocicletă.
Accidentul îl va ține în spital mai bine de un an. Un vecin de salon își amintește că Vincent și Graves au lucrat împreună în această perioadă la piesa care va deveni una dintre marile clasice ale rock-ului din toate timpurile.
În momentul în care banda demo a lui Gene Vincent a ajuns la casa de discuri Capitol în primăvara următoare, „Sheriff Tex” răscumpărase partea din drepturile de autor de la Graves pentru numai 25 de dolari.
Inițial, nu strălucirea piesei „Be-Bop-A-Lula”, ci asemănarea dintre vocea lui Gene Vincent și cea a lui Elvis Presley a determinat Capitol să îl cheme urgent pe Vincent în studio pentru înregistrări.
Într-adevăr, când Vincent și Blue Caps au înregistrat „Be-Bop-A-Lula” pe 4 mai 1956, aceasta era destinată să apară pe fața B a unui single astăzi uitat, „Woman Love”.
Însă, îndată ce DJ-ii au început să pună discul în sălile de dans, nu piesa principală ci „Be-Bop-A-Lula” a devenit un succes instantaneu, vânzându-se în peste șapte milioane de exemplare, în primul an de la apariție.
