Cu două decenii mai devreme, mongolii lui Gingis Han pustiiseră și cuceriseră stepa eurasiatică, din China până la marginea actualei Ungarii.
Ogedei Han, succesorul lui Gingis Han, își stabilește capitala la Sarai, pe malurile Volgăi și, după o scurtă rezistență, cnejii ruși, dezbinați, se supun autorității hanatului. Astfel, ocupația mongolă oprește dezvoltarea poporului rus, în timp ce Occidentul cunoștea o epocă de înflorire.
Suedezii, germanii și lituanii profită de ocupația mongolă pentru a coloniza nordul pustei orientale.
În acest moment dramatic pentru istoria rusă, apare salvatorul: Aleksandr Nevski. El este al doilea fiu al marelui cneaz Iaroslav, care conduce cnezatul Vladimir, aflat la nord de Moscova.
Potrivit unui documentar realizat de Alban Dignat pentru Herodote, familia sa se trage dintr-un aventurier suedez sau danez, Riurik, un vareg (adică un viking din Răsărit), care trăia din jefuirea coastelor Franței și Angliei înainte de a se stabili în 860 la Novgorod și a pune bazele statului rus.
Aleksandr primește la 20 de ani comanda trupelor cetății de negustori Novgorod. El iese în fața suedezilor și îi învinge pe 5 iunie 1240 pe malurile Nevei. Este prima mare victorie a tânărului, care îi va aduce și supranumele de Nevski.
Cu toate acestea, Aleksandr este schimbat de Consiliul popular al republicii Novgorod din fruntea oștii, iar germanii și lituanienii profită pentru a lansa o vastă operațiune împotriva cnezatelor ruse.
În fața pericolului, municipalitatea îl cheamă din nou pe Aleksandr Nevski, care îi zdrobește pe cavalerii Teutoni și pe cavalerii Frăției Spadei.
Victoria oprește expansiunea germanică spre Est („Drang nach Osten”), dar nu afectează dominația mongolă asupra uriașei stepe ruse.
În 1252, la zece ani după marea sa victorie împotriva germanilor, Aleksandr Nevski devine Mare Cneaz de Novgorod în locul fratelui său mai mare Andrei, destituit de han pentru nesupunere.
Aleksandr însă se supune ocupantului mongol și prin atitudinea sa umilă obține din partea mongolilor ușurarea jugului ocupației.
Profitând de protecția mongolă și de perioada de pace, el îi va coagula pe ruși în jurul cnezatului său.
Descendenții lui Aleksandr vor unifica stepa rusă până când unul dintre aceștia, Ivan IV cel Groaznic, se eliberează de sub ocupația mongolă și instaurează prin violență un stat rus centralizat.
Considerat erou național, Aleksandr Nevski a fost canonizat de către Biserica Ortodoxă Rusă.
În 1712, pentru a-i cinsti amintirea, țarul Petru cel Mare va zidi măreața mănăstire Aleksandr Nevski pe locul bătăliei de pe Neva.
În 1938, cineastul Serghei Eisenstein realizează filmul artistic „Aleksandr Nevski” cu muzica lui Serghei Prokofiev. Această lucrare a devenit cea mai cântată operă a compozitorului în întreaga lume, cu excepția lui „Petrușa și lupul”.
Pelicula lui Einsenstein, de propagandă împotriva germanilor, a fost realizată la comanda lui Stalin, care dorea să reînvie naționalismul velico-rus înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial. Aceasta nu o împiedică să figureze printre cele mai bune filme din istoria cinematografiei.
