Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Bâlci la Giurgiu la 1837. Imagini de excepție din Țările Române la acel an în articol
Articole online

Bâlci la Giurgiu la 1837. Imagini de excepție din Țările Române la acel an în articol

Raffet a murit la Genova la data de 16 februarie 1860.

Auguste Raffet – Biserica Trei Ierarhi Iasi 1837

Corpul i-a fost înhumat mai târziu în cimitirul Montparnasse. Un catalog cuprinzând opera sa a fost publicat în 1863 de Hector Giacomelli.

Doina Ruști scrie pe pagina sa de Facebook: „Iunie, 1837. Auguste Raffet, pictor, care avea puţin peste 30 de ani, ajunge la Giurgiu, unde dă peste Bâlciul de Sânziene…

Auguste Raffet: Bâlciul de Sfântul Petru și Pavel de la Giurgiu

Este membru al unei expediții științifice (ruso-franceze), respectiv are pe lângă el

Auguste Raffet: Biserica grecilor Bucuresti 1837

o sumă de aventurieri, de la oameni de știință, la soldați și la bucătari – desigur, toți amatori de distracții.

Și după cum se întâmpla prin Valahia, dau de-o mare petrecere, un bâlci sau cum am zice astăzi, o baie de oameni.

Raffet scoate carnetul și face schițe, își pune șevaletul și amestecă vopselele. În acea memorabilă zi s-a născut arnăutul, dar și un tablou amplu al bâlciului, o explozie de culoare, care la o primă aruncare de ochi, pare mai curând un tradițional târg de Drăgaică, decât festivalul Sf-lor Petru și Paul, cum notează Raffet.

În tabloul acesta se întâmplă atât de multe, încât se poate scrie o epopee. Fetele au cununi de sânziene pe creștet, iar cele mai bogate, diademe sau calote brodate cu fir de aur, împodobite cu mărgele, paiete și galbeni.

În prim-plan vedem o întâlnire, asistată discret, ceva important, judecând după încordarea din degetele fetei – mă refer la picioare.

Și pentru c-am ajuns aici, simt nevoia să spun că lumea, deși acoperită de galbeni și bijuterii scumpe, umbla desculță, în bună parte a anului, mai ales vara”.

Pagini: 1 2

Registration

Aici iti poti reseta parola