Bâlci la Giurgiu la 1837. Imagini de excepție din Țările Române la acel an în articol
Cătălin Pena , 18 iunie 2020
În 1837 participă la o expediție științifică francezo-rusă în Rusia Meridională condusă de prințul Anatole Demidoff.
Raffet a murit la Genova la data de 16 februarie 1860.
Corpul i-a fost înhumat mai târziu în cimitirul Montparnasse. Un catalog cuprinzând opera sa a fost publicat în 1863 de Hector Giacomelli.
Doina Ruști scrie pe pagina sa de Facebook: „Iunie, 1837. Auguste Raffet, pictor, care avea puţin peste 30 de ani, ajunge la Giurgiu, unde dă peste Bâlciul de Sânziene…
Auguste Raffet: Bâlciul de Sfântul Petru și Pavel de la Giurgiu
Este membru al unei expediții științifice (ruso-franceze), respectiv are pe lângă el
o sumă de aventurieri, de la oameni de știință, la soldați și la bucătari – desigur, toți amatori de distracții.
Și după cum se întâmpla prin Valahia, dau de-o mare petrecere, un bâlci sau cum am zice astăzi, o baie de oameni.
Raffet scoate carnetul și face schițe, își pune șevaletul și amestecă vopselele. În acea memorabilă zi s-a născut arnăutul, dar și un tablou amplu al bâlciului, o explozie de culoare, care la o primă aruncare de ochi, pare mai curând un tradițional târg de Drăgaică, decât festivalul Sf-lor Petru și Paul, cum notează Raffet.
În tabloul acesta se întâmplă atât de multe, încât se poate scrie o epopee. Fetele au cununi de sânziene pe creștet, iar cele mai bogate, diademe sau calote brodate cu fir de aur, împodobite cu mărgele, paiete și galbeni.
În prim-plan vedem o întâlnire, asistată discret, ceva important, judecând după încordarea din degetele fetei – mă refer la picioare.
Și pentru c-am ajuns aici, simt nevoia să spun că lumea, deși acoperită de galbeni și bijuterii scumpe, umbla desculță, în bună parte a anului, mai ales vara”.
Pages: 1 2
