La 7 ianuarie 1995 a fost pusă piatra de temelie la reconstrucţia Catedralei „Iisus Hristos Mântuitorul” (lângă Kremlin).
Lucrarea originală a fost dărâmată în 1931 din ordinul liderului sovietic I.V. Stalin (1878-1953), pentru a face loc construirii Palatului Sovietelor.
Proiectul a fost abandonat, pe locul catedralei construindu-se câteva bazine de înot.
Biserica Ortodoxă Rusă şi-a manifestat dorinţa de refacere a Catedralei „Hristos Mântuitorul” din Moscova încă din ultimii ani de existenţă a Uniunii Sovietice.
În februarie 1990, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a început demersurile pentru reconstruirea catedralei pe locul original.
Au fost înaintate solicitări Guvernului pentru restituirea terenului Bisericii, iar ultimul lider al Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov a aprobat ridicarea din temelii a Catedralei.
În 1991, pe locul altarului fostei biserici a fost construită o capelă, care ulterior a fost desfăcută şi mutată pe malul râului Moscova, aproape de Catedrală.
În iulie 1992, sub auspiciile Federaţiei Ruse, preşedintele Boris Elţîn a instaurat „Fondul pentru reconstruirea Moscovei”, care includea şi refacerea Catedralei „Hristos Mântuitorul”.
În 1994, piscina populară din capitala Rusiei era închisă şi demontată oficial.
Piatra de temelie pentru noua catedrală a fost pusă, la 7 ianuarie 1995, de patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Alexei al II-lea. S-a alcătuit atunci un Consiliu public de supraveghere a reconstrucţiei catedralei, condus de patriarh şi de primarul Moscovei, stabilindu-se ca edificiul să reproducă fidel planurile originale.
În 1996, sub bolta la roşu a Catedralei a fost săvârşită prima slujbă, Vecernia din ziua de Paşti.
Sfinţirea Catedralei „Hristos Mântuitorul” s-a făcut de către Patriarhul Aleksei al II-lea, în 19 august 2000, la praznicul Schimbării la Faţă a Mântuitorului (după calendarul iulian neîndreptat).
La sfinţire au luat parte în jur de 200 de ierarhi ai Bisericii Ruse şi ai altor Biserici Ortodoxe, între care şi o delegaţie din partea Bisericii Ortodoxe Române condusă de patriarhul Teoctist (1986-2007).
Plan în formă de cruce
Catedrala Mântuitorul Hristos din Moscova se numără printre cele mai mari biserici creştin-ortodoxe din lume.
Cu planul în formă de cruce şi trei altare, este cea mai mare catedrală din Rusia: înălţimea are 103 de metri, pereţii au grosimea de 3,2 metri, iar capacitatea este de 10.000 de persoane.
Peste 22.000 metri pătraţi sunt pictaţi, 9.000 metri pătraţi fiind auriţi.
Sculptura iconostasului, pictura, arhitectura interioară au fost realizate cu contribuţia a numeroşi artişti, academicieni şi restauratori.
Exteriorul este decorat cu marmură de Celiabinsk, iar scările şi baza sunt din granit roşu de Balmor – Finlanda.
Elemente funcţionale noi
S-a încercat ca noul lăcaş să fie cât mai apropiat de cel original, dar au fost introduse elemente funcţionale noi.
La baza sa se află un complex care include un paraclis-catedrală cu hramul Schimbării la Faţă, Sala Sfântului Sinod, Sala Consiliilor Bisericeşti, câteva saloane de recepţie, decorate precum cele de la Kremlin, precum şi numeroase birouri ale administraţiei patriarhale.
De aici, există ascensoare, instalate în coloanele de susţinere, care pot urca în catedrală oameni şi chiar vehicule de întreţinere.
În amintirea victoriei asupra trupelor lui Napoleon
Catedrala „Hristos Mântuitorul” din Moscova a fost construită în secolul al XIX-lea, în amintirea victoriei pe care Rusia Ţaristă a reputat-o asupra trupelor împăratului Napoleon Bonaparte în anul 1812.
Ţarul Alexandru I a emis un decret privind ridicarea Catedralei în 25 decembrie 1812. După acest act, primele demersuri pentru noua construcţie s-au făcut în anul 1817 când a fost aşezată piatra de temelie, în cel mai înalt loc din Moscova, Dealul Vrăbiilor. Proiectul, în stil neoclasic a aparţinut arhitectului Karl Vitberg.
Dar el nu a putut fi însă pus în practică, astfel ţarul Nicolae care i-a succedat la tron lui Alexandru I a cerut un plan arhitectural nou, ce avea ca model Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol, pe care l-a realizat arhitectul Konstantin Thon.
Amplasare
Locul a fost şi el schimbat, fiind ales de ţar, mai aproape de Kremlin pentru a accentua legătura spirituală a viitoarei catedrale cu istoria veche a Rusiei (când capitala se afla în acest oraş) şi totodată pentru a deţine o poziţie mai aproape de centru.
Piatră de temelie pentru ridicarea Catedralei a fost pusă în anul 1839, iar lucrările au durat peste patruzeci de ani, construcţia principală fiind finalizată în anul 1880. Biserica a fost sfinţită la 26 mai 1883, odată cu încoronarea ţarului Alexandru al III-lea.
Numeroşi arhitecţi, constructori şi artişti au lucrat la finalizarea ei, multe modificări fiind aprobate de mitropolitul Moscovei, Filaret Drozdov (1821-1867), canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă, în 1994.
După căderea regimului ţarist, în anul 1917 şi venirea la putere în toamna aceluiaşi an a bolşevicilor, Biserica Ortodoxă din Rusia a trecut printr-o persecuţie foarte dură şi nemiloasă din partea regimului comunist.
În anul 1931, în plină epocă stalinistă, la ordinul conducătorului suprem al URSS, Iosif Vissarionovici Stalin Catedrala Hristos Mântuitorul a fost distrusă pentru a face loc construirii Palatului Sovietelor. Proiectul a fost abandonat, pe locul catedralei construindu-se câteva bazine de înot.
surse: basilica.ro; crestinortodox.ro
